Hipotensiunea, prea des ignorată

Hipotensiunea, prea des ignorată

Eduard, împreună cu cei doi băieţi ai lui, Rafael (4 ani) şi Sofronie (7 ani) FOTO Arhiva personală

PARADOX Este considerată adesea „mană cerească“, pentru că exclude complicaţiile asociate hipertensiunii, boala cardiovasculară care face ravagii la nivel mondial. Nu este însă chiar aşa. Hipotensiunea, la fel ca sora ei mai mare, este anormală şi trebuie tratată ca atare

Ştiri pe aceeaşi temă

„Am aflat relativ târziu că am hipotensiune, în jurul vârstei de 26 de ani, în contextul unor analize de medicina muncii. Iniţial, m-am îngrijorat şi am căutat să văd dacă e legat de vreo boală ascunsă. În cele din urmă, medicii care m-au observat mi-au spus că e ceva care ţine de tiparul meu şi că poate avea o legătură cu faptul că am avut o viaţă mai dinamică din punct de vedere sportiv“, povesteşte Eduard Dumitrache, din Bucureşti.

Într-adevăr, literatura de specialitate vorbeşte despre tendinţa persoanelor tinere şi, în special a atleţilor, de a avea tensiune arterială scăzută, ca o expresie a funcţionării fără cusur a sistemului cardiovascular, iar el a practicat intensiv volei şi handbal, iar mai apoi dansuri tradiţionale la Casa de Cultură a Studenţilor „Grigore Preoteasa“.

Acum are 39 de ani, e căsătorit şi e tatăl a doi băieţi. Afirmă că a învăţat să trăiască într-un soi de armonie cu hipotensiunea. „Într-un fel, pot spune că mă ajută, pentru că sunt sangvin ca temperament şi astfel reuşesc să păstrez un oarecare echilibru“, punctează Eduard, deşi recunoaşte că i se întâmplă des să aibă stări de epuizare, uşoare senzaţii de plutire şi ameţeli.

CE E, DE FAPT, HIPOTENSIUNEA?
Este termenul medical care desemnează o diminuare a valorilor tensiunii arteriale sistolice (atunci când inima se contractă şi pompează sângele în organism) şi diastolice (atunci când inima este relaxată, între două bătăi succesive).

„De regulă, vorbim de hipotensiune, în situaţia în care tensiunea arterială sistolică scade sub 100 mmHg. Aceasta este însă o valoare relativă, în funcţie de individ. Un om tânăr cu valoarea de 90 mmHg, de exemplu, sau chiar şi de 85 mmHg, nu e neapărat un pacient, un om bolnav. Este pur şi simplu starea lui, este tensiunea lui, la care organismul se adaptează şi îşi desfăşoară funcţiile în bune condiţii“, explică prof. dr. Maria Dorobanţu, preşedintele Societăţii Române de Hipertensiune, şefa Clinicii de Cardiologie a Spitalului de Urgenţă Floreasca, din Capitală.


prof. dr. Maria Dorobanţu, sefa Clinicii de Cardiologie a Spitalului de Urgenţă Floreasca

Medicul admite că hipotensiunea poate ridica anumite probleme atunci când este însoţită de o serie de simptome supărătoare, cum ar fi: ameţeala, în special la schimbarea posturii sau atunci când omul stă cu capul aplecat, vederea înceţoşată, transpiraţiile mai abundente, paloarea, senzaţia de slăbiciune, somnolenţa, apatia, oboseala accentuată sau pierderile de echilibru.

Se poate întâmpla ceva şi mai grav. Fiind hipotensiv, atunci când te ridici brusc, poţi să faci ceea ce numim lipotimie sau să ai stare prelipotimică, adică să te prăbuşeşti, dacă nu te aşezi repede pe ceva“, avertizează prof. dr. Maria Dorobanţu.

ESTE VĂZUTĂ CA UN MOFT
Tabloul descris mai sus i se potriveşte întocmai Adinei Zamfir, o bucureşteancă de 38 de ani. Ea a descoperit că are teniunea mică de-abia la 36 de ani, după o perioadă lungă în care se simţea obosită fără motiv. Dădea vina pe lucrul la calculator şi pe alte cele ce ţin de viaţa modernă.

”Nu m-am dus la medic până când nu mi s-a făcut foarte rău. După o zi deosebit de caldă, în metrou, simţeam că mă sufoc şi că nu mai am nicio şansă să ajung la destinaţie. Cu picioarele ca de vată, am ajuns cu greu acasă şi am chemat salvarea. Starea de rău s-a accentuat, cu ameţeală puternică şi stări de leşin, mi se înfundaseră şi urechile... Dispecerul de la Salvare m-a întrebat ce vârstă am şi mi-a recomandat să beau multă apă până vine echipajul. Salvarea a venit abia după patru ore, pentru că eu aveam doar 36 de ani şi nu eram în pericol... După o consultaţie de rutină, mi s-a spus că am tensiunea prea mică. Era puţin peste 80 cu 55“, relatează Adina.

După acel episod, s-a adresat medicului de familie, care i-a retezat-o scurt cu un „bea cafea şi-ţi va trece“. Atitudinea a surprins-o, având în vedere că ea chiar nu se simţea bine.

Medicii privesc hipotensiunea cu superficialitate la tineri şi mai ales la femeile tinere. Li se pare că este un moft, că este doar o fază. Ce să zic, nu e chiar o bucurie să te trezeşti zi de zi, perioade lungi de timp, cu o stare de oboseală inexplicabilă şi, eventual, cu dureri de cap, să ai tot timpul mâinile şi picioarele reci, să vezi negru în faţa ochilor când te apleci sau să se învârtă lumea cu tine când te ridici de pe scaun“, îşi varsă oful Adina.

Spune că şi-ar fi dorit să întâlnească o altă abordare din partea medicilor, nu să primească neapărat o trusă de medicamente. Se aştepta, totuşi, la mai multe îndrumări şi recomandări, care să o ajute să-şi normalizeze tensiunea.    

RISC DE INSUFICIENŢĂ CARDIACĂ
Atunci când e însoţită de simptome, hipotensiunea poate fi o consecinţă a unor boli cardiovasculare, de la varice voluminoase la insuficienţă cardiacă. De altfel, un studiu din 2012, efectuat de cercetătorii de la Universitatea Carolina de Nord, a scos la iveală un fapt îngrijorător. Oamenii de ştiinţă au descoperit că persoanele cu hipotensiune arterială ortostatică (care apare la ridicarea în picioare), se confruntă cu un risc cu 50% mai mare de a dezvolta insuficienţă cardiacă decât semenii lor care nu au această problemă.

În unele cazuri, hipotensiunea poate veni la pachet şi cu tulburări de ritm, în termen medical, tahicardii. „Tahicardia sinusală nu e ceva care să ducă la hipotensiune, dar tahicardiile supraventriculare cu frecvenţa de 150-160 bătăi pe minut, fibrilaţia atrială sau tahicardia ventriculară – da. Sunt aritmii care   care impun o intervenţie rapidă, uneori prin şoc electric, alteori numai prin medicamente“, precizează cardiologul.

ANEMIE, ASTENIE, TENSIUNE MICĂ
Simptomele hipotensiunii pot fi confundate uşor cu cele ale anemiei. Asta pentru că, de multe ori, ele coexistă. De ce şi cum se întâmplă acest lucru, ne-a lămurit dr. Zsofia Varady, medic primar hematologie şi transplant medular în cadrul Spitalului Clinic Fundeni. 

Anemia, dat fiind că circulă puţine eritrocite în sânge, poate să ducă la astenie şi astenia să ducă la hipotensiune. Ele nu sunt legate una de cealaltă în mod direct, ci indirect“, precizează specialista. Dintre bolile endocrine, hipotensiunea se asociază cel mai des cu hipotiroidia, boala caraterizată prin deficit de hormoni tiroidieni. Cauzele endocrine trebuie investigate mai ales atunci când stările specifice prăbuşirii tensiunii arteriale se perpetuează, creând dificultăţi în desfăşurarea activităzilor de zi cu zi, menţionează medicul specialist endocrinolog Delia Niţescu, de la Policlinica Vitan.

VARA, SE AGRAVEAZĂ
Persoanele cu o tensiune mică trebuie să evite expunerea la căldura excesivă, doarece simptomele se pot complica.

Pe timp de caniculă, nu doar că transpirăm mai abundent şi astfel pierdem lichide şi săruri minerale, dar facem şi o vasodilataţie importantă, ceea ce duce la o scădere şi mai mare a valorilor tensiunii arteriale. De aceea, hipotensivii trebuie să meargă pe la umbră şi să aibă întotdeauna o sticlă de apă minerală la îndemână, pentru a menţine volumul de lichide în corp“, a specificat medicul cardiolog Maria Dorobanţu.

O recomandare preţioasă oferă şi prof. dr. Nicolae Hâncu, specializat în diabet, nutriţie şi boli metabolice, din Cluj-Napoca. El scoate în evidenţă importanţa evitării consumului de băuturi şi alimente fierbinţi, pe motiv că acestea ar accentua hipotensiunea. „Atunci când bem un lichid fierbinte, de exemplu, determinăm o dilatare a vaselor abdominale. Vasele acestea trebuie să se umple cu ceva. Cu ce? Cu sânge, care gravitaţional, vine de la nivelul extremităţii cefalice. Aşa apar ameţeala, vertijul, lipotimia şi leşinul“, detaliază medicul. De asemenea, el recomandă o creştere a aportului de vitamine şi minerale, prin consum regulat de fructe şi legume, dar şi o suplimentare a consumul de sare, dacă nu există contraindicaţii în acest sens.

ÎN FORMA CRONICĂ, POATE DUCE LA ORBIRE
Înceţoşarea vederii sau petele negre care apar atunci când persoana cu hipotensiune se ridică brusc în picioare sunt trecătoare şi nu afectează acuitatea vizuală. 

Pe termen lung însă, o hipotensiune de 80/50 mmHg are efecte nefaste şi asupra circulaţiei sangvine de la nivelul ochilor. „În ultima vreme s-a tot pus accentul pe hipotensiunea arterială ca factor de risc pentru glaucom şi mai ales pentru glaucomul cronic, cu unghi deschis, în sensul că afectarea circulaţiei sangvine în papilele nervului optic duce, în timp, la atrofia nervului optic şi, din acest punct de vedere, influenţează vederea“, atenţionează medicul oftalmolog Larisa Nesterovschi, de la Clinica Medlife din Bucureşti.

De aceea, în cazul în care hipotensiunea este permanentă, cronică, recomandarea investigării mai amănunţite la nivel ocular nu trebuie trecută cu vederea.

E bine ca aceste persoane să facă măcar o dată pe an un control oftalmologic complet, cu vizualizarea nervului optic, adică să se facă examenul de fund de ochi, să se verifice câmpul vizual şi presiunea intraoculară“, ne sfătuieşte oftalmologul.  

  În ce boli apare hipotensiunea 

       CARDIOVASCULARE

           ·         miocardita acută

           ·         pericardita excutivă şi contsructivă

           ·         valvulopatia (stenoza mitrală şi aortică)

           ·         insuficienţa cardiacă

           ·         bradicardia (pulsul rar)

           ·         varicele voluminoase

ENDOCRINE

           ·         insuficienţa tiroidiană sau mixedem

           ·         insuficienţa corticosuprarenală, cunoscută şi ca boala Addison

           ·         sindromul Simmonds, o afecţiune cauzată de dereglarea zonei hipotalamo-hipofizare

           ·         insuficienţa gonadică

           ·         hipoglicemia

RENALE

   ·         insuficienţa renală

DESCOPERIREA PRECOCE SALVEAZĂ VEDEREA
În cazul glaucomului, boală incurabilă care duce la orbire, sunt esenţiale prevenţia şi iniţierea precoce a tratamentului. Nesterovschi subliniază că, pentru a descoperi afecţiunea, este foarte important să se facă şi o tomografie de nerv optic (OCT). Asta deoarece în fazele incipiente, câmpul vizual nu este încă afectat.

„Un câmp vizual normal nu înseamnă că nu există glaucom, ci numai că nu au fost afectate încă fibrele nervoase. La fel cum o hipertensiune oculară nu înseamnă glaucom, iar o tensiune normală nu-l exclude, pentru că există glaucom şi cu tensiune oculară normală. Numai un OCT de nerv optic ne poate arăta în ce stare sunt fibrele nervoase: dacă sunt într-un procent mai mare sau mai mic, dacă sunt alterate sau nu“, a clarificat medicul.

CITEŞTE ŞI:

Care sunt valorile ideale ale tensiunii arteriale la bărbaţi şi la femei şi ce factori surprinzători le perturbă

Probabil ai auzit că tensiunea arterială ideală este „120 cu 70“, dar aceste valori pot varia mult în funcţie de o varietate de factori. Sexul, vârsta, rasa şi chiar cultura pot să influenţeze nivelul tensiunii.

Femeile care iau anticoncepţionale mai mulţi ani riscă să-şi piardă vederea

Numai trei ani de administrare a pilulei contraceptive dublează riscul de glaucom mai târziu în viaţă, avertizează specialiştii americani. Glaucomul este principala cauză de orbire după 60 de ani.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările