INFOGRAFIE Cum îl îmbolnăveşte haina pe om

Infecţii, reacţii alergice, dar şi lezări ale nervilor, probleme digestive şi infertilitate – acestea sunt riscurile la care ne supune moda.

Începând de la lenjeria intimă şi până la încălţări, aproape toate obiectele vestimentare ne pot pune în pericol sănătatea dacă nu le alegem după propriul confort, şi nu după tendinţele modei. 

De altfel, lenjeria intimă ridică probleme atât în cazul femeilor, cât şi al bărbaţilor, arată studiile. La ele, pericolul este reprezentat de lenjeria tanga, care favorizează infecţii ale tractului urinar şi genitale. Pe lângă faptul că poate jena, mai ales dacă nu sunt mărimea potrivită, acest tip de lenjerie poate fi un „conductor“ de bacterii, astfel putându-se explica cistitele care tot reapar în ciuda tratamentului cu antibiotice şi infecţia repetată cu Candida albicans. 

În plus, tot la categoria „riscant“ intră şi lenjeria tip burtieră, care le ajută pe femei să pară mai suple într-o rochie strâmtă. Motivul? Circulaţia sângelui este îngreunată şi efectul de subţiere a taliei are drept consecinţă o comprimare a organelor digestive, astfel că nu este neobişnuit ca doamnele care poartă astfel de lenjerie să sufere de tulburări digestive şi de reflux gastro-esofagian, potrivit specialiştilor. Aceleaşi probleme apar şi din cauza curelelor prea strânse.

La ei, problema este lenjeria prea strâmtă, care comprimă organele genitale, astfel că temperatura de la nivelul ţesutului testicular creşte şi, în timp, este dată peste cap producerea de spermatozoizi viabili. Aceasta ar putea fi una dintre explicaţiile numărului tot mai mare de cazuri de infertilitate masculină. În mod normal, temperatura testiculară trebuie să nu depăşească 22 de grade Celsius, dar hainele prea strâmte pot creşte această temperatură până la 37 de grade Celsius.

Sutienul produce microchisturi

Un sutien care strânge pieptul prea mult, care „intră“ în piele, lăsând urme adânci, care are sârme ce mai ies din material poate compromite serios sănătatea sânilor. „Fără a exista studii medicale solide privind consecinţele purtării unui sutien nepotrivit, din practica de specialitate pot spune că unele afecţiuni benigne ale sânului pot fi favorizate de sutienele cu componente metalice sau de cele mai mici. Acestea pot produce leziuni traumatice care duc uneori la apariţia displaziei mamare benigne, o afecţiune caracterizată de apariţia unor microchisturi în ţesutul mamar. De regulă, ele sunt multiple, pot apărea la nivelul unui singur sân sau al ambilor şi provoacă senzaţie de tensiune şi dureri mamare“, semnalează medicul primar obstetrică-ginecologie Alexandra Crişan, de la Spitalul Filantropia din Bucureşti.

Tot din cauza comprimării ţesuturilor, şi blugii prea mulaţi pe trup sunt nocivi. Ei comprimă nervii coapselor, lezându-i. „Blugii slim fit presează pielea şi comprimă nervul cutanat femural extern, care este localizat în interiorul coapsei. De aceea, apar senzaţia de arsură sau de frig, disconfortul, amorţeala şi furnicăturile. Afecţiunea poartă numele de meralgie parestezică“, explică medicul dermatolog Oana Clătici, de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.

5% din greutatea corporală – atât ar trebui să cântărească poşeta sau servieta, ca să nu ne creeze probleme  la spate. 

Îmbrăcămintea nouă poate fi toxică

„Tratamentele“ aplicate hainelor în industria textilă pentru ca acestea să nu se şifoneze, să nu se păteze uşor, să nu se electrizeze, să nu intre la apă şi să fie plăcute la atingere se fac cu substanţe chimice care pot provoca probleme mai ales persoanelor sensibile. Printre chimicalele utilizate la finisarea articolelor de îmbrăcăminte se folosesc adesea formaldehidă (încadrată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în categoria substanţelor cancerigene), sodă caustică, acid sulfuric, răşini ureice (adezivi), toate cu efect iritant asupra pielii şi toxice pentru organism.

„Este obligatoriu să spălăm orice obiect vestimentar nou sau de la second hand care va veni în contact direct cu pielea. Materialele sintetice şi substanţele chimice, respectiv coloranţii folosiţi în procesul tehnologic, sunt cele care pot crea probleme, mai ales în cazul copiilor mici, al persoanelor cu piele uscată sau predispuse la alergii“, atrage atenţia medicul dermatolog Oana Clătici.