Gripa şi virozele pândesc la colţul şcolilor. Cum ne ferim de infecţii respiratorii

Gripa debutează brusc, cu febră mare şi dureri musculare

Reînceperea cursurilor va duce la o creştere şi mai puternică a numărului de viroze respiratorii. Totodată, gripa a făcut doar ieri două victime: un bărbat din Prahova cu boli preexistente şi nevaccinat şi-a pierdut viaţa, la fel şi un bebeluş de 10 luni, din Ilfov. Cum ne ferim de infecţii respiratorii.

Reînceperea cursurilor va duce la o creştere şi mai puternică a numărului de infecţii respiratorii acute. Cifrele de anul acesta sunt mai mari, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut – 52.991 în intervalul  31.12.2018 – 06.01.2019, faţă de 48.546.

Totodată, gripa a făcut doar ieri două noi victime care se adaugă la alte cinci: un bărbat din Prahova, cu boli preexistente şi nevaccinat şi-a pierdut viaţa, la fel şi un bebeluş de 10 luni din Ilfov.

De la începutul sezonului de gripă 2018-2019 au fost confirmate 105 cazuri, cele mai multe – 34 - produse cu virus AH1. Potrivit Centrului Naţional de Control al Bolilor Transmisibile, bărbatul decedat ieri avea 69 de ani, şi era confirmat cu virus gripal tip AH1, la fel ca şi bebeluşul de 10 luni. Potrivit aceleiaşi surse, copilul nu avea probleme medicale preexistente şi era nevaccinat antigripal.

Medicii infecţionişti atrag atenţia că, în fiecare an, gripa afectează între 5 şi 15% din populaţie şi că singura metodă eficientă de prevenire este vaccinarea.  Până la 6 ianuarie au fost vaccinate antigripal peste 1.200.000 de persoane din grupele aflate la risc cu vaccin distribuit de Ministerul Sănătăţii, potrivit datelor oficiale.

Categoriile cele mai expuse riscului de îmbolnăvire sunt femeile însărcinate, persoanele în vârstă şi cele cu afecţiuni medicale cronice, precum astmul bronşic şi alte boli ale aparatului respirator; diabetul zaharat şi alte boli endocrine, boli de inimă, de rinichi, neurologice, obezitate şi de sistem imunitar.

Cum deosebim gripa de viroză

Gripa sezonieră este produsă de virusuri gripale umane care infectează nasul, gâtul, bronhiile şi, uneori, plămânii. Semnele gripei includ febra, durerile de gât, tusea seacă, secreţiile nazale, oboseala, durerile de cap şi cele musculare.

Răcelile sunt produse de alte virusuri respiratorii - adenovirus, virusuri paragripale, scinţial respirator - şi pot avea simptome similare cu ale gripei, însă, la gripă, debutul bolii este brusc, cu febră mai mare de 38 de grade Celsius şi mialgii.

În cazul răcelilor, debutul este lent, cu stări subfebrile şi foarte rar cu dureri de muşchi şi de articulaţii. Cefaleea este frecventă în cazul gripei, dar rară în cazul răcelilor banale.

Rinoreea – curgerea nasului – este rară în cazul gripei, dar foarte frecventă în cazul virozelor. Tusea uscată este un simptom prezent atât în gripă, cât şi în răceală.

Complicaţiile gripei

Infecţia cu virus gripal poate antrena complicaţii precum pneumonie, infecţii ale urechii, ale sinusurilor, deshidratare şi agravarea afecţiunilor medicale cronice. La persoanele în vârstă, gripa poate agrava afecţiuni cardiace preexistente şi duce la atac de cord sau accident vascular-cerebral.

Gripa se poate răspândi de la o persoană la alta prin contactul direct - prin picăturile de la o persoană infectată, împrăştiate prin tuse sau strănut – sau indirect - atunci când picături sau secreţii din nas sau gât se depun pe suprafeţe, cum ar fi mâinile. De acolo, virusul poate fi transmis altor persoane care apoi îşi ating faţa.

Cum păstrăm sănătatea noastră şi a copiilor

Vaccinarea împotriva gripei este cea mai eficientă la începutul sezonului gripal, adică la începutul toamnei. Vaccinul antigripal nu conţine virusuri gripale vii, ceea ce înseamnă că imunizarea nu poate provoca gripă sau alte infecţii.

Putem limita răspândirea gripei şi a virozelor prin spălarea regulată a mâinilor cu apă şi săpun; prin acoperirea gurii şi a nasului cu un şerveţel de hârtie atunci când strănutăm, după care şerveţelul trebuie împăturit şi aruncat la coş. Virusul gripei şi alte virusuri respiratorii pot supravieţui temporar în afara corpului, astfel încât ne putem infecta atingând batiste şi şerveţele utilizate. În cazul în care ne lipseşte şerveţelul, strănutăm acoperindu-ne în totalitate nasul şi gura cu braţul.

Dacă suntem bolnavi, ar fi de preferat să rămânem acasă, iar dacă ne simţim rău să cerem ajutor medical, sunt indicaţiile Ghidului CNCBT.