„Femeile însărcinate se stresează mult. Sarcina e o stare fiziologică, nu o boală“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Împreună cu Ioana, pacienta  a cărei fetiţă a fost operată intrauterin anul acesta
Împreună cu Ioana, pacienta a cărei fetiţă a fost operată intrauterin anul acesta

Doctorul Hadi Rahimian acceptă cazuri pe care alţi colegi de-ai săi le trimit în străinătate. Principiul lui: mai bine faci performanţă în ţară decât să îngroşi rândurile medicilor români de afară. Medicul de origine iraniană profesează în România de 20 de ani.

„Weekend Adevărul": În contextul plecării tot mai multor medici din ţară, un doctor străin nu doar că decide să rămână în România, dar să şi facă lucruri mai speciale, intervenţii în premieră... De ce România?
Hadi Rahimian: Aici am învăţat, aici m-am legat şi aici trebuie făcut ceva. Dacă plecăm toţi, cine face treabă aici? De plecat este simplu. Eu aici am învăţat, cu oamenii ăştia am trăit mai mult de 20 de ani...

De ce v-aţi retras din spitalul de stat? De la începutul acestui an, nu mai lucraţi la Spitalul „Ioan Cantacuzino", unde v-aţi început cariera de medic.
La „Cantacuzino" aveam post pe cercetare medicală. Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate au dat un ordin ca medicii care sunt pe cercetare să nu mai aibă voie să ia contact cu pacientele asigurate la stat. Deci nu mai aveai voie să operezi, doar să faci cercetare... Şi atunci i-am zis directorului de spital că, dacă semnează hârtia, o să plec. El a semnat şi am plecat. Cercetarea nu este ceva abstract. Am făcut o cercetare pe o sarcină gemelară (n.r. - cu gemeni) şi pe efectul pe care îl are sarcina gemelară asupra corpului femeii, în special pe sistemul cardiovascular. Cum să faci astfel de cercetări dacă nu ai voie să pui mâna pe paciente?!

Aţi ales obstetrică-ginecologie... Părinţii au avut vreo implicare în alegerea profesiei?
Nu m-au îndrumat părinţii, ei chiar nu voiau să fac Medicina. În timpul Rezidenţiatului am vrut să fac chirurgie. La chirurgie nu prea te lăsau să faci nimic, scriai foile de observaţie, intrai mâna a treia... Cu mari intervenţii acceptau să te ia mâna a doua. Şi atunci m-am schimbat şi am ales obstetrică-ginecologie.

Din câte aţi observat, care sunt criteriile care primează pentru femei, atunci când îşi aleg medicul ginecolog?
Este un studiu făcut în Germania şi citat acum două-trei săptămâni în „American Journal of Obstetrical Gynecology". Este vorba despre ce le interesează pe femei atunci când îşi aleg ginecologul. Am rămas uimit: primul lucru care conta pentru femeile intervievate a fost cum sunt primite. Apoi, cum le vorbeşte doctorul. De abia pe locul trei era cât de bun este medicul şi ce reputaţie are. Paradoxal, pacientele vin la doctor pentru profesia lui, dar le interesează mai mult cum arată şi cum vorbeşte...

Sau dacă este doctor-bărbat ori femeie...
Să ştiţi că femeile au mai multă încredere în bărbaţi când este vorba de operaţii, dar au mai puţină încredere în ei sau, hai să spunem, o reţinere atunci când e vorba de naştere sau de un control de rutină. Odată a venit o femeie de etnie romă cu o fată de 17-18 ani. Fata zicea că îi e ruşine, iar maică-sa i-a tăiat-o: „Hai, culcă-te, că e doctor, nu e bărbat!". În primul rând eşti doctor şi după bărbat, când e vorba de profesie. Eu am multe paciente care la prima vizită vin cu reţinere, dar după a doua vizită nu mai au nicio problemă.

Dar ce calităţi credeţi că ar trebui să aibă un medic ginecolog?
Ca doctor, deci nu doar ca medic ginecolog, trebuie să fii un bun meseriaş. Dar dacă nu eşti şi om, cu toate calităţile, degeaba eşti doctor. În acest caz poţi fi un bun meseriaş. Atât. Dacă nu eşti OM, eşti mecanic de oameni. Trebuie să simţi ce simte un om care vine la tine. Ce are un om mai scump? Sănătatea, nu? Pacientul, când vine la mine, vine cu ce are mai scump, se lasă pe mâna mea. Cum pot să nu mă port cu el omeneşte?!

„Nu poţi evita conflictele cu pacientele"

Femeile însărcinate trec prin multe schimbări hormonale. Poate că, uneori, tind să devină mai dificile decât pacienţii altor discipline...
Problema nu se pune aşa. O femeie care vine la ginecolog cu o problemă vine doar cu ea. Însă o femeie gravidă vine şi cu copilul. Pentru părinţi, ce poate fi mai important decât sănătatea lor, decât cea a copilului lor? E normal să fii mai sensibil ca părinte.

Aţi avut vreodată conflicte cu pacientele?
Nu poţi evita tot timpul conflictele. Uneori, nu e vorba de cât de bun eşti, ci şi de chimie. Pot exista situaţii când o pacientă nu te place din start. Iar tu, ca doctor, oricâte reţineri ai avea, tot trebuie s-o tratezi. Nu pot refuza o pacientă pentru că nu-mi place. Însă ea poate.

Deci n-aţi refuzat paciente?
Nu. Deşi am dreptul, potrivit codului Colegiului Medicilor. Dar niciodată nu mi l-am folosit.

Multe mămici vă laudă pe forumuri că sunteţi dispus să veniţi de la sute de kilometri, chiar din concediu, pentru o naştere...
Da, numai să nu fiu în afara ţării. Ştiu de la începutul anului când sunt perioadele de concediu, iar când pacientele vin la mine, le spun perioadele în care nu sunt în ţară şi le sugerez să-şi găsească pe altcineva. Dacă sunt în România şi am plecat în weekend undeva, vin. Mi-e greu, dar ştiţi de ce fac asta? E o femeie care a venit numai la tine, are încredere în tine, se creează o încredere. Ce s-ar întâmpla dacă eu aş zice că nu vin? În locul ei, aş zice că m-a trădat şi ar fi o traumă în plus.

Ce credeţi despre migrarea femeilor în timpul sarcinii de la un ginecolog la altul?
E dreptul lor să se mute de la un medic la altul. E dreptul mămicii să aibă obiecţii asupra medicului, că se comportă foarte urât, nu e punctual, că e superficial sau nu e suficient de bun... E bine, ce-i drept, să ai un doctor care să-ţi cunoască tot istoricul, dar e important să fie bun, să-şi dea interesul.

Ce obiceiuri le găsiţi nocive în timpul sarcinii?
Fumatul e un obicei prost pentru oricine, d-apoi pentru femeile gravide... Sunt studii care arată că acei copii care sunt de la mame care au fumat în timpul sarcinii au IQ-ul mai scăzut decât cei ai căror părinţi n-au fumat. Mai nou, sunt şi mămici care se droghează, dar vin mai mult în spitalele de stat. Cred însă că obiceiul cel mai prost este că se stresează prea mult cu sarcina. Sarcina nu e o stare patologică, ci fiziologică. Ele, de dimineaţa până seara, deschid tot felul de site-uri, forumuri... Am tot zis, Internetul a început să fie ca un WC public, toată lumea vine, îl foloseşte, dar nu trage apa. Lumea se intoxică. Îmi dau seama după întrebările pe care le pun. Dacă epidurala cauzează moartea copilului.... Dacă nu naşti în apă nu ştiu ce se întâmplă... 

"Paradoxal, pacientele vin la doctor pentru profesia lui, dar le interesează mai mult cum arată şi cum vorbeşte."

CV: Doctor şi cercetător

Numele: Hadi Rahimian
Data şi locul naşterii: 21 ianuarie 1962, Shahrood (Iran)
Starea civilă: căsătorit
Studiile şi cariera:

- Facultatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila", Bucureşti (absolvită 1992)
- Rezidenţiat în obstetrică-ginecologie la Spitalul „Sf. Pantelimon", Bucureşti
- Medic de obstetrică-ginecologie, cu funcţie în cercetare, Spitalul „Ioan Cantacuzino", Bucureşti
- În prezent, coordonator medical al Centrului de Diagnostic Băneasa din Reţeaua Privată „Regina Maria"
- Competenţe: ecografie obstetricală şi ginecologică, chirurgie ginecologică laparoscopică, histeroscopie
- Cercetare: temele de cercetare medicină materno-fetală: diagnosticul neinvaziv al anemiei fetale in izoimunizarea Rh, diagnosticul ecografic al sindromului transfuzor-transfuzat în sarcina gemelară şi tratamentul invaziv ghidat ecografic, patologia materno-fetală în trombofilii, evaluarea riscului individualizat de sindrom Down, evaluarea funcţiei cardiace materne
- Intervenţii: a efectuat transfuzii intrauterine la izoimunizare, şunturi vezico-amniotice şi şunturi toraco-amniotice, ultimele două proceduri fiind efectuate în premieră în România.
Locuieşte în: Bucureşti

„Optim ar fi să faci copilul între 21 şi 35 de ani"

Tot mai multe familii încep să-şi programeze copilul. Cât de corectă este o astfel de gândire?
 Pentru un copil, niciodată nu eşti pregătit, depinde cât de egoist eşti. Dacă eşti mai puţin egoistă, poţi face copilul şi la 25 de ani. Copilul înseamnă sacrificiu de când se naşte până când se căsătoreşte. Când se naşte copilul, te-ai ales cu un nou stăpân pentru toată viaţa. Optim ar fi să faci copilul între 21de ani şi 35 de ani. După 35 de ani înseamnă risc în plus, diverse analize suplimentare, e nevoie de amniocenteză şi aşa mai departe.

Naştere naturală sau cezariană?
Naştere naturală! Spuneţi-mi, de câţi ani nasc oamenii? De câţi ani fac cezariană? Nu cred că cezariana este cea mai bună metodă pentru naştere. Sunt femei şi bărbaţi (pentru soţiile lor) care vor neapărat naştere prin cezariană. Asta nu trebuie să fie o piedică însă. Dacă părinţii vor neapărat, o poţi face, dar să le explici despre ce e vorba. Cezariana e bine făcută atunci când femeia a avut câteva contracţii, nu la 38 de săptămâni pentru că vrea medicul să plece în concediu. Nu, facem atunci când trebuie, când copilul e chiar pregătit, deoarece el e cel care declanşează naşterea. Naşterea naturală e bună în special pentru copil. Naşterea naturală este un stres bun pentru copil, deoarece îl ajută să secrete hormoni care îl pregătesc pentru viaţa extrauterină şi prin presiunea prin care trece îl ajută să-şi golească lichidul amniotic din plămâni.

Aveţi competenţe în ecografie obstetricală. Există cazuri de copii cu malformaţii, iar părinţii sunt contrariaţi, spun că au făcut toate ecografiile şi niciuna nu a arătat malformaţia. Ce limite au ecografiile, cât ar trebui să ne încredem în ele?
Eu le dau pacientelor un disclaimer, ca să vadă care sunt limitele. Cu ecograful poţi să vezi multe, foarte multe, dar nu poţi diagnostica tot. Dacă mă întreabă pacientele dacă TOTUL e în regulă, le zic că nu pot să ştiu asta. Le zic că, ecografic, este bine. Copilul poate fi orb sau surd, dar eu n-am cum să văd, sunt unele malformaţii pe care le poţi diagnostica 100%, cum ar fi oasele scurte, sau lipsa creierului, capului...

Malformaţiile cardiace sau hernia diafragmatică, de exemplu, sunt foarte probabil de depistat. Unele malformaţii sunt relative. Uneori pot să-mi dau seama de sindrom Down, alteori - nu. Uneori pot să nu fie prezente semnele de sindrom Down: pliul nucal în trimestrul 2, malformaţii cardiace, de stomac... Sunt semne pe care le căutăm. Dacă fătul nu are niciun semn la ecograf, eu zic că este în regulă. Ecograful nu e metodă de diagnostic, ci de screening, pentru sindromul Down. Amniocenteza e de diagnostic.

"Între pacientă şi doctor se creează o încredere. Ce s-ar întâmpla dacă eu aş zice că nu vin la naştere? În locul ei, aş zice că m-a trădat şi ar fi o traumă în plus."

„În străinătate se scot copiii din uter, se operează şi se pun la loc. Acesta e drumul"

„Weekend Adevărul": Aţi avut o sarcină cu gemeni, cu membrane rupte şi un făt avortat. Aţi reuşit să menţineţi al doilea copil în viaţă până la 31 săptămâni. Este o premieră pentru România? Ce a presupus această intervenţie?
Hadi Rahimian: Este o premieră pentru că nu s-a mai publicat nimic despre o altă intervenţie de acest fel. Este o sarcină veche, copilul are acum un an şi şase luni.

A fost o sarcină bicorială, biamniotică, adică separată total. La o fetiţă s-au rupt membranele la 19 săptămâni, iar mama s-a dus la mai multe spitale. I s-a spus că n-are nicio şansă. A venit la mine, i-am spus că putem încerca, iar ea a spus că vrea. Am internat-o, am ţinut-o sub tratament. La un moment dat, al doilea copil a început să iasă. Ieşise o parte şi se infecta. I-am scos copilul, l-am lăsat pe al doilea şi am făcut maturizare pulmonară. Femeia a născut la 31 de săptămâni şi acum este bine.

Ştiţi vârsta copilului...
Îi ştiu vârsta pentru că şi acum mămica vine la mine, am rămas prieteni. Sunt paciente care mă sună şi după 20 de ani ca să-mi spună „La mulţi ani!". Am o pacientă care-mi aduce o pulpă de porc de fiecare Crăciun.

O altă premieră pentru România este cea de hidrotorax fetal bilateral tratat in utero. Aţi operat doi copii, un băieţel şi o fetiţă, ambii cu apă la plămâni, în pântecul mamei.
Hidrotoraxul fetal este o acumulare anormală de lichid în cavitatea pleurală a fătului. Lichidul se găseşte între plămâni şi peretele toracic, putând fi prezent la nivelul unui singur sau al ambilor plămâni. Această afecţiune poate fi descoperită din timpul sarcinii, iar în cazuri atent selecţionate, poate fi tratată intrauterin. Ce am vrut să dovedesc cu aceste intervenţii nu este cât suntem noi de deştepţi, ci că se pot face lucruri şi aici. Hai să punem mâna, cât suntem de doctori, şi în loc să plecăm unde ne e mai bine, să fim mai buni şi superiori altfel. Poate să se găsească unul mai deştept ca mine care să facă altceva. Operaţia aceasta e un imbold.

Eu am 50 de ani, cât pot să mai muncesc?! Încă vreo 15. Sunt doctori tineri, să le arătăm şi lor că nu ar trebui să se mulţumească cu puţin. Problema medicinei este că doctorii ajung să câştige bani la 35 de ani, când colegii lor s-au realizat.
Îi vezi cu maşini, cu case... Şi vrei şi tu să strângi cât mai mult într-un timp cât mai scurt. Şi aşa ajungi să te mulţumeşti cu puţin, să asişti numai naşteri, să faci numai cezariene. Nu zic că e rău să faci asta. Dar, pe lângă asta, să faci şi performanţă! De ce face performanţă un medic din Anglia? Pentru că are un salariu foarte bun şi pentru că e egal cu restul colegilor. Şi mai e un aspect: fiecare se specializează pe un segment: medicină materno-fetală, ecografii, neoplazii. Au o paletă îngustă, unde sunt foarte buni. Noi ne obişnuim cu sistemul de stat. Facem tot, încercăm să facem cât mai mult. Un medic nu face performanţă aşa. Eu zic că mă pricep la medicină materno-fetală, laparoscopie, dar la FIV (n.r. - fertilizare in vitro) nu. Dacă vine o pacientă cu probleme de fertilitate, investighez până la un punct şi-o trimit la alt doctor, care are meseria asta.

În România nu se întâmplă asta. Noi, ăştia care suntem mai la sfârşit de drum, să le arătăm tinerilor că se poate face şi performanţă în România. Cei tineri să meargă afară să facă tot felul de cursuri, de stagii, să înveţe diverse metode de operaţii intrauterine. Acum mai bine de o lună am fost în Franţa, la un congres pentru medicină materno-fetală, şi au făcut live o operaţie intrauterină de îndepărtare a unui chist pe creier la un copil. Avea un chist între emisferele cerebrale, ginecologul a intrat în capul copilui şi l-a lăsat pe neurochirurg să scoată chistul. În străinătate se fac spina bifida (n.r. - malformaţie a coloanei vertebrale)  intrauterin. Se scot copiii din uter, se operează şi se pun la loc. Acesta e drumul, nu doar naşterile în apă... 

"În România facem tot, încercăm să facem cât mai mult. Un medic nu face performanţă aşa."

Ce spun pacientele pe forumurile de mămici

„Am fost la ecografie la dr. Hadi de vreo trei ori, mi s-a părut super OK. Mi-a explicat calm ce vedea, a răspuns la orice întrebare, am discutat şi în afara ecografiilor despre alte probleme etc."
Mayaione http://forum.desprecopii.com

„Dr. Hadi este un doctor excelent şi un OM în primul rând. Că are minusurile lui, ca orice om, adică nu este de acord cu provocarea naşterilor şi nici cu cezarienele, este altceva. Eu am născut în Vinerea Mare, când nu era mai nimeni prin spital şi chiar şi dânsul plecase spre munte cu familia. L-am sunat la ora 17 şi la ora 19 era la spital."
Andutza 30 http://forum.desprecopii.com

„Eu sunt pacienta doctorului Niculescu. De două ori, acesta nefiind în ţară, mi l-a recomandat pe doctorul Hadi şi a fost super OK. Şi acum, când mă vede în sala de aşteptare, la cabinetul doctorului Niculescu, stă de vorbă cu mine, mă întreabă cum mai sunt, indiferent cât de grăbit este."
Alex@Sara www.copilulmeu.ro

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite