„Există şi cazuri în care găsim metastaze şi nu ştim de unde au pornit“. Ce este PET-CT şi cum ajută investigaţia în diagnosticarea cancerului

Metodele moderne de diagnostic măresc şansa la viaţă a pacienţilor cu cancer

Dacă este depistat din vreme, cancerul are şanse mari de vindecare. La fel de important însă este şi diagnosticul corect care să stabilească tipul de tumoare malignă şi agresivitatea acesteia. Doar în acest fel, oncologii pot recomanda pacienţilor terapii personalizate.

Tehnologia este o componentă importantă a protocolului de diagnosticare, iar cu ajutorul aparatelor de ultimă generaţie, echipele multidisciplinare de oncologi, nuclearişti, radiologi, radioterapeuţi, chirurgi şi anatomopatologi pot lua cele mai bune decizii terapeutice. Din protocolul de diagnosticare şi stadializare a cancerului, dar şi al monitorizării rezultatelor terapiei, face parte şi PET-CT, o metodă imagistică de ultimă generaţie.

„PET-CT e un cumul de două aparate într-unul singur. PET înseamnă tomografie cu emisie de pozitroni, CT înseamnă computer tomograf. Şi iată că într-un singur aparat sunt două modalităţi de diagnostic diferite care ajută la diagnosticarea, stadializarea şi la monitorizarea bolii oncologice. Dacă CT-ul arată localizarea afecţiunii din punct de vedere anatomic, PET-ul oferă informaţii funcţionale, despre activitatea metabolică a tumorii. Iar pentru un diagnostic oncologic este foarte importantă stabilirea agresivităţii tumorii respective. Există însă şi cazuri în care găsim metastaze şi nu ştim de unde au pornit, iar aici ne ajută PET-CT-ul: printr-o simplă scanare, din vârful capului până în treimea superioară a coapsei, PET-CT-ul poate să ne ofere informaţii despre tumorile care au generat metastazele“, descrie beneficiile acestei investigaţii dr. Claudia Buzumurga, coordonatoarea noului Departament de Medicină Nucleară din cadrul Spitalului Onco Card, Braşov şi vicepreşedinte al Societăţii Române de Medicină Nucleară şi Imagistică Moleculară.

Cum decurge investigaţia

Înainte de a scana organismul, specialiştii injectează pacienţilor glucoză marcată cu fluor radioactiv - în majoritatea cazurilor, examenul PET-CT se efectuează cu 18F-FDG. Se ştie că tumorile maligne au un metabolism crescut şi absorb mai repede glucoza. Astfel, cea marcată radioactiv ajunge mai repede în ţesuturile maligne care pot fi puse în evidenţă în timpul scanării PET-CT. Doza de radiofarmaceutic administrată este calculată în funcţie de greutatea corporală, iar scanarea se efectuează la 60-75 min după injectare. Investigatia durează 20 de minute şi poate oferi informaţii despre tumoră, metastaze, apariţia recidivei, dar şi despre evoluţia tratamentului şi capacitatea organismului de a raspunde la acesta.

„Pacienţii nu au voie să mănânce cu o zi înainte după ora 18, nu trebuie să facă efort, nu au voie să bea cafea, nu au voie să mănânce dulciuri, să stea în frig. Oricum, dimineaţa, când vin, li se măsoară glicemia şi sunt cântăriţi, pentru că dozele de glucoză marcate cu fluor radioactiv se dau în funcţie de kg corp. De asemenea, se ştie de la început dacă un pacient e diabetic sau nu, ce fel de medicaţie ia etc. Nu facem PET-CT dacă glicemia e mai mare de 200“, completează specialistul.

 „În rândul indicaţiilor, intră cancerele de sferă ORL (cap, gât), tiroidian, timic, cancerul mamar, pulmonar, colorectal, gastric, ovarian, uterin, anal, vulvar, penian, neoplaziile pleurale maligne, limfoamele, mieloamele, melanomul, e o listă lungă de indicaţii. Cele mai frecvente utilizări sunt la noi în ţară în cancerele mamare , în cele pulmonare, şi în limfoame. La oricare dintre aceste cancere, poţi analiza şi metastazele. La copii, se foloseşte în sarcoame de ţesuturi moi, limfoame, osteosarcoame, tumori hepatice maligne, tumori renale maligne, etc. Nu are importanţă stadiul bolii, trebuie doar să ne încadrăm în lista de indicaţii“, enumeră medicul tipurile de cancer în care se foloseşte cel mai des PET-CT pentru diagnosticare şi monitorizare.

Substanţa radioactivă se elimină prin urină, fecale şi piele

Investigaţia se poate repeta, la recomandarea medicilor. În plus, pacienţii trebuie să stea liniştiţi în privinţa substanţei radioactive.

„Întotdeauna, la manipularea de raze de orice fel, trebuie să ne uităm şi la beneficii, la informaţiile pe care ni le dau investigaţiile. Punem în balanţă iradierea pe care am făcut-o şi faptul că primim informaţii care ne ajută să tratăm corect pacienţii. În monitorizare, putem face PET-CT la câteva săptămâni/luni conform protocoalelor. Substanţa radioactivă are un timp de înjumătăţire de 2 ore, se elimină prin urină, prin fecale, prin piele. Doza administrată nu este mare. Întotdeauna, sfătuim pacientul ca până a doua zi să nu stea în aceeaşi încăpere cu cei din familie, ca protecţie pentru ceilalţi. La noi în secţie, conform procedurilor, pacienţii urmează un anumit circuit, pentru ca iradierea pacienţilor şi a personalului medical să fie minimă“, conchide dr. Claudia Buzumurga, medic primar medicină nucleară.

Primul PET-CT a fost introdus în Statele Unite ale Americii în 2001, iar la sfârşitul anului 2009, în Europa erau 350 de aparate funcţionale. În 2010 existau deja peste 500 de scannere instalate.

În România, însă, la finele lui 2015, numărul de echipamente PET-CT era de 10 ori sub media europeană care prevede 1 PET-CT la 1 milion de locuitori. În 2019, în ţara noastră există  9 aparate PET-CT funcţionale, dintre care 3 în Bucureşti.