Este o rezoluţie extrem de importantă pentru că ea stabileşte foarte clar direcţiile pe care trebuie să le urmeze toate statele în ceea ce priveşte depistarea la timp a afecţiunilor hepatice, accesul la cele mai noi terapii şi măsurile de screening al bolii.

Rezoluţia a fost aprobată pornind de la mai multe considerente printre care faptul că una dintre căile de transmitere a virusurilor hepatitei B şi C este cea parenterală şi că este nevoie de o abordare globală a tuturor formelor hepatitei virale – cu o atenţie specială acordată hepatitei virale de tip B şi C. Acestea înregistrează rate ale morbidităţii mai mari.

În plus, hepatita cu virus C încă nu poate fi prevenită prin vaccinare şi aproximativ 80% din infecţiile cu virusul hepatitei C se cronicizează. Totodată, este nevoie să se reducă ratele mortalităţii cauzate de cancerul de ficat. Rezoluţia mai aminteşte că hepatitele virale sunt responsabile pentru 78% din cazurile de cancer la ficat.

La doi ani după această rezoluţie, cu câteva zile înainte de 28 iulie, pe site-ul OMS a fost publicat un raport privind situaţia la nivel global. Un raport care este şi un semnal de alarmă că aceasta boală nu poate fi ignorată.

Potrivit raportului, aproximativ 500 de milioane de oameni sunt cronic infectaţi cu virusul hepatitei B (VHB) sau C (VHC). Aproximativ un million de oameni mor în fiecare an având la bază o hepatită cronică virală, iar din estimări rezultă că, la nivel global, 57% din cazurile de ciroză hepatică şi 78% din cazurile de cancer hepatic primar sunt cauzate de infecţia cu virusul hepatitic B sau virusul hepatitic C.

(Întregul raport poate fi consultat aici http://www.who.int/csr/disease/hepatitis/GHP_framework.pdf)

Statisticile arată că aproximativ 3,23% din români sunt afectaţi de virusul hepatitic C şi 4,18 % sunt afectaţi de virusul hepatitic B. Din păcate, foarte multe persoane nu ştiu că suferă de această afecţiune. De multe ori, simptomele acestor boli trec neobservate şi astfel fiecare dintre noi ne gândim că nu putem avea hepatită. Nu de puţine ori boala este depistată în stadii avansate. De aceea, Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România, membru al WHA, ELPA şi APCR, prin acţiunile sale, readuce în faţa tuturor mesajul că testarea este extrem de importantă.

Descoperirea la timp a hepatitelor cronice virale este absolut necesară şi este cost-eficientă. Conform medicilor, este mult mai ieftin să descoperi şi să tratezi un pacient în faze incipiente ale bolii, decât atunci când are ciroză sau cancer hepatic. Impactul financiar nu este doar pentru autorităţi, ci mai ales pentru fiecare pacient în parte şi pentru familia acestuia.

Apreciem eforturile pe care le-au făcut şi le fac unele laboratoare sau companii farmaceutice în acest sens, dar nu este de ajuns.

Este necesară implicarea tuturor, mai ales că vorbim despre o boală infecţioasă şi care se poate croniciza. E important să încurajăm adulţii să se testeze şi, pentru a preveni o infecţie viitoare cu virusul hepatitic B, să se vaccineze. E important să avem programe de screening pentru persoanele aflate la risc, pentru familiile celor care ştiu că au deja o formă de hepatită cronică virală. Încurajăm femeile care îşi doresc un copil să se testeze, dacă este posibil chiar înainte de a rămâne însărcinate.

Statisticile sunt îngrijorătoare în ceea ce priveşte prevalenţa, dar numărul celor depistaţi este încă destul de scăzut. Pe fondul situaţiei economice din ţară, problema costului analizelor este, în mod clar, un impediment în calea unei depistări precoce a afecţiunii şi a urmăririi corespunzătoare a acesteia. E timpul ca multe analize să nu mai fie compensate doar în teorie, pentru că, de cele mai multe ori, fondurile sunt insuficiente, ci şi în practică, şi să nu se uite că vorbim totuşi de depistarea la timp a unei afecţiuni care poate fi tratată şi, în anumite situaţii chiar vindecată.

Problema depistării afecţiunilor hepatice şi a ceea ce putem face pentru a încuraja oamenii să se testeze este doar una dintre temele Conferinţei Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice, a patra ediţie, de la Braşov, care va avea loc între 11 şi 13 octombrie.