Efectele negative ale deshidratării. Ce se întâmplă în corpul tău dacă nu bei suficientă apă

Deshidratarea îţi poate da peste cap sănătatea fizică şi psihică. E suficient să pierzi 1,5% din cantitatea totală de apă din organism (n.r. – aproximativ 60%) pentru a resimţi efectele neplăcute ale deshidratării.

Deshidratarea vine la pachet numeroase probleme de sănătate, începând cu banala oboseală, respiraţia urât mirositoare şi până la totala lipsă de concentrare atunci când suntem la volan.

Dacă te întrebi de ce tot timpul ţi-e poftă de ceva dulce, răspunsul s-ar putea să te uimească. De vină pentru poftele dulci ar fi, potrivit nutriţioniştilor, hidratarea insuficientă.

Deshidratarea duce frecvent la apariţia senzaţiei de foame, în special a nevoii de a mânca ceva cu zahăr. Acest lucru se întâmplă frecvent în rândul sportivilor, care în timpul exerciţiilor folosesc rezervele de glicogen pentru a face faţă efortului.  După antrenament, apare pofta de a consuma carbohidraţi, tocmai pentru a reface stocul de glicogen, sursa de energie a muşchilor.

Deshidratarea poate, de asemenea, să te lase fără energie pentru orice fel de activitate, inclusiv mersul la sală. 

Pielea uscată este un alt efect secundar al deshidratării. Dermatologii spun că cea mai eficientă "cremă" pentru o piele sănătoasă şi strălucitoare este APA. Acest lichid pur hidratează din interior şi echilibrează pH-ul epidermului. Însă necesrul de apă este diferit în funcţie de stilul de viaţă al fiecărui individ în parte. De exemplu, dacă obişnuieşti să bei multă cafea sau ceai verde, este indicat să bei mai multă apă. Consumul zilnic recomandat de apă pentru un adult este de minimum doi litri de apă.

De asemenea, medicii sugerează să nu stăm sub duş fierbinte mai mult de cinci minute şi să încercăm să folosim apa călduţă, deoarece temperatura crescută a apei poate creşte şi mai mult riscul de uscăciune a pielii.

Se întâmplă frecvent să uităm să bem apă pe parcursul zilei, iar la finalul acesteia să constatăm că ne miroase gura. Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că deshidratarea duce la o reducere a salivaţiei - proces care ajută la încetinirea dezvoltării bacteriilor pe suprafaţa limbii – explică medicii dentişti.

Oboseala resimţită după-amiaza poate fi, de asemenea, un semn că nu bei destulă apă. Atunci când eşti deshidratat presiunea sângelui scade, ritmul cardiac creşte iar fluxul sanguin către creier este încetinit, iar toate aceste schimbări pot duce la apariţia oboselii şi a lipsei de concentrare.

Starea de spirit este şi ea afectată atunci când nu bei suficientă apă. Anxietatea, nervozitatea şi schimbările bruşte de comportament pot fi consecinţe ale modificărilor neuronale care au loc în urma lipsei de hidratare la nivel celular.

Lipsa de apă din organism poate fi resimţită şi sub forma senzaţiei de frig, chiar dacă temperatura din mediul înconjurător este ridicată. Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că nu există suficientă apă în ţesuturi pentru a reţine căldura corpului.

Crampele musculare sunt simptome frecvente ale deshidratării. În momentul în care nu ne hidratăm adecvat, rezervele de apă din corp ţin la adăpost, în primul rând, organele vitale, preluând o mare parte din apa prezentă în muşchi pentru a menţine funcţionarea optimă a organismului. Acest lucru, coroborat cu pierderea rezervelor de potasiu şi sodium din corp, duce la apariţia crampelor musculare şi a cârceilor.

Alături de crampele musculare pot apărea vederea înceţoşată şi mintea tulburată, incapabilă să rezolve sarcini uşoare, precum şi durerile de cap, apărute din cauza scăderii nivelului de serotonică. Data viitoare când te încearcă o migrenă, încearcă să bei două pahare cu apă şi ai putea avea surpriza să t simţi mult mai bine, fără să iei niciun fel de pastile. Dacă nu poţi să bei apă, încearcă să consumi mai multe fructe şi legume, care au un conţinut ridicat de apă.

Deshidratarea poate duce, de asemenea, la apariţia constipaţiei, din cauza faptului că lipsa apei întăreşte materiile fecale şi le face mult mai greu de eliminat.

Multe persoane evită să consume lichide atunci când trebuie să parcurgă un drum lung la volan, însă deshidratarea poate creşte riscul de ameţeală, deci a accidentelor rutiere. Un studiu publicat în revista Physiology and Behaviour arată că şofatul timp de două ore şi jumătate atunci când eşti deshidratat are aceleaşi efecte negative precum şofatul sub influenţa alcoolului.