Dr. Luiza Spiru: „Oamenii fericiţi îmbătrânesc mai greu“

Luiza Spiru spune că dragostea este cea mai importantă pentru a îmbătrâni frumos

Preşedintă a Fundaţiei Ana Aslan International, dr. Luiza Spiru vorbeşte despre cum ne ajută dragostea ca să avem o tinereţe fără bătrâneţe cât mai îndelungată. Conferenţiarul universitar Luiza Spiru iubeşte bătrânii frumoşi. Nu pe cei frumoşi fizic, ci pe cei care au ajuns la vârste înaintate cu mintea limpede, sufletul senin şi care n-au nevoie de ajutorul celorlalţi.

Dragostea pentru medicină s-a născut în Luiza în copilărie, când a fost bolnavă de leucemie şi a stat şase ani prin spitale. Atunci a văzut cum, de la un an la altul, în salon rămâneau din ce în ce mai puţini copii. Şi nu pentru că se vindecau, ci pentru că piereau unul câte unul.

În acele vremuri şi-a promis că, dacă scapă, va fi medic şi va învăţa, ca să învingă moartea. Mai târziu a ales să se specializeze în tot ceea ce înseamnă medicina îmbătrânirii. Este medic primar de medicină internă şi de geriatrie - gerontologie şi conduce o clinică şi un centru cu aceste destinaţii în Spitalul Elias şi Fundaţia Ana Aslan International.

Citiţi şi:

Fericirea, noul PIB

„Adevărul": Ce înseamnă să îmbătrânim frumos?

Dr. Luiza Spiru: Să îmbătrâneşti frumos înseamnă să te simţi bine în pielea ta, să te simţi bine cu tine însuţi, să fii independent, deci să nu ai nevoie de ajutorul altora, să ai o minte creativă şi activă. Să fii stăpân pe trupul tău şi nu trupul tău, cu bolile lui, să te stăpânească pe tine, să poţi să le fii util celor din jur, în primul rând să ai grijă de tine, ca să poţi avea grijă de alţii. Asta este prima regulă, a egoismului pozitiv.

Aţi întâlnit astfel de oameni? Care e lumea lor?

Am întâlnit şi ţărani, oameni care n-au nici două clase primare, care sunt senini, au această căldură a privirii, această linişte, au înţelepciune. De obicei sunt oameni care au avut şansa să trăiască într-un mediu plin de iubire, care, petrecându-şi toată viaţa acolo unde s-au născut, nu fac altceva decât să ducă cu ei această iubire primară şi să o transfere mai departe familiei lor. Oamenii fericiţi îmbătrânesc mai greu.

Cum se leagă dragostea de ideea de „bătrâni frumoşi"?

Dragostea este cea mai importantă. Creierul nostru, în prima parte a copilăriei, pentru a fi modelat, pentru a atinge maximum de creativitate în adolescenţă şi apoi ca adult, trebuie să se dezvolte într-un astfel de mediu afectiv echilibrat. Iar copiii au nevoie de iubire pentru că ea înseamnă siguranţă pentru creierul nostru, un echilibru pe care, dacă nu-l căpătăm în prima parte a copilăriei, nu-l vom avea decât prin autoformaţie, autocunoaştere, din evoluţie spirituală.

Este rău că vrem să arătăm bine până mai târziu?

La ora asta, aparent, fizic, avem o multitudine de mijloace să arătăm bine până la adânci bătrâneţi. Dar toate aceste tehnici care ne ajută să arătăm ca actorii de cinema nu înseamnă, de fapt, că îmbătrânim frumos. Dacă este să ne gândim la starurile de cinema, dintre care unele au 30 de operaţii estetice, imaginaţi-vă că fiecare intervenţie se face cu anestezie generală, care durează şi două ore. În acest timp tensiunea arterială este controlată la un nivel mult mai scăzut decât cel la care noi suntem funcţionali în viaţa cotidiană, înseamnă risc de a nu perfuza creierul în condiţii optime pentru o perioadă scurtă de timp, risc de a dezvolta microischemii la nivelul vaselor de la nivelul creierului şi toate acestea cumulate în timp duc la o îmbătrânire precoce a creierului.

De ce se spune că îmbătrânim diferit?

Fiecare organism are vârsta creierului său. Şi creierul dă primele semne de îmbătrânire rapidă. Noi nu ne dăm seama, trecem peste depresii, peste anxietăţi, fără să le tratăm, le ducem mai departe, pe picioare, pe considerentul că suntem tineri şi rezistenţi, muncim şi ne revenim. Ei, nu-i aşa. Cortexul sesizează toate acestea, chiar dacă avem senzaţia că uităm muncind, el nu uită, înregistrează absolut totul. Peste câţiva ani, ne ducem la un doctor să ne plângem că avem tulburări de atenţie şi de concentrare şi avem lapsusuri pentru cuvinte uzuale şi nu prea mai ţinem minte şi nu mai avem coerenţă când vorbim şi că nu eram aşa, în urmă cu zece ani. Ăsta ar fi unul dintre primele semne.

Sunt diferenţe între femei şi bărbaţi?

Femeile au risc mai mare de a îmbătrâni cerebral precoce, mai ales după ce intră la menopauză, care din ce în ce mai mult scade ca vârstă. Medicina a evoluat, poate s-o amâne, dar tot mai multe femei de vârste tinere, 30 - 35 de ani, fac histerectomii (n.r. extirparea uterului) şi intră la menopauză mai repede. Când făceam specialitatea în Franţa, în gerontopsihiatrie, toate femeile de după 35 de ani care intrau în menopauză din cauza intervenţiilor chirurgicale ştiau că trebuie să-şi monitorizeze foarte sever valorile hormonale în sânge odată la trei luni şi făceau asta cu mare rigurozitate. Ştiau că dacă intră la menopauză, atunci pot începe tratament de substituţie, n-am văzut franţuzoaică fără acesta. Este tratamentul hormonal care împiedică pierderea completă a rezervei estrogenice. Dar se face după nişte evaluări ale sânului, ale hormonilor, ale cortexului prin investigaţii imagistice.

Care este cel mai bătrân om tânăr pe care-l ştiţi?

Are 29 de ani şi are creierul unei persoane de peste 75 - 80 de ani. E un intelectual care şi-a dat seama că are nişte probleme şi pe care l-am evoluat 2 zile şi jumătate. Nu mi-a fost uşor. Din păcate, bolile degenerative sunt puse în evidenţă la o vârstă din ce în ce mai mică. Şi vorbim de oameni activi de peste 40 de ani care au deja semne clinice discrete ale acestor boli şi care, dacă nu sunt tratate, au un risc de conversie între 12 şi 50% în următorii trei ani către o boală reală de memorie. Din păcate.

Şi cel mai tânăr om bătrân?

Cel mai tânăr om bătrân are 96 de ani, este adorabil, are o minte ascuţită, scrie, lucrează. Este jurnalist. Şi se înconjoară de oameni tineri, spune bancuri tot timpul şi râde, monopolizează orice petrecere, are un simţ al umorului desăvârşit. Are un creier ca de 40 de ani şi o atitudine ca de 30. Activitatea intelectuală şi generozitatea afectivă îi sunt un mod de viaţă continuu.

Dar există zone în care se îmbătrâneşte mai greu?

Da, în ţările unde dieta mediteraneană face parte din viaţa cotidiană, în Spania, Italia, Grecia, în insula Creta cred că sunt cei mai longevivi greci, cu vârste de 104 - 110 ani.

Noi, românii, cum îmbătrânim faţă de restul europenilor?

Românii îmbătrânesc mai repede în primul rând din cauza riscului vascular şi cerebro-vascular. Suntem hipertensivi, avem risc mare de accidente vasculare cerebrale, suntem depresivi. Depresii au 22% din românii cu vârste între 60 şi 75 de ani, predominant femei, iar risc de accident vascular au 28%. Din fericire, noi, românii, încă mai avem acces la bucate tradiţionale, noi şi zona Balcanilor încă mâncăm sănătos.

Şi între regiunile din România?

Regiunile unde factorul „alcool" se adaugă celui de risc vascular cerebral. Sunt de obicei zonele subcarpatice, ale marilor producători de ţuică şi de vinuri.

"Românii îmbătrânesc mai repede din cauza riscului cerebro-vascular. Suntem şi depresivi."
Luiza Spiru
medic primar geriatrie

„Există longevivi care au băut toată viaţa"

Vorbiţi-ne despre modul optim de viaţă.

Dieta mediteraneană în primul rând. Adică ulei de măsline, legume şi fructe proaspete şi crescute tradiţional, peşte, dar nu cel de crescătorie, toate netratate hormonal. Multă apă, soare cu măsură. Există multe studii despre alcool, unul din Franţa, făcut între 1995 şi 2000 pe vinul roşu, pe Bordeaux, altul al suedezilor, naţie băutoare. Niciodată alcoolul nu este incriminat ca factor de risc în debutul bolilor neurodegenerative sau în îmbătrânirea precoce, dacă este consumat moderat. N-ai cum să spui unui om care iubeşte viaţa „domle, nu bea, pentru că, dacă bei, ai să păţeşti asta". Sunt cazuri de longevivi în lume care au băut toată viaţa. E franţuzoaica aceea de 105 ani care în fiecare zi bea cel puţin două - trei pahare de vin roşu.

Cafeaua e bună? Există fructe ale tinereţii?

Cafeaua este un antioxidant foarte bun, dar tot cu măsură trebuie băută, adică două - trei ceşti pe zi. Dar cu desăvârşire spun „nu" băuturilor acidulate. Sunt bune fructele uscate - alunele de pădure, arahidele, nucile proaspete, neprăjite - dar bineînţeles, cu măsură. Sunt extrem de recomandate, dar nu la cei cu probleme cu colecistul. E foarte important să mănânci 10 migdale pe zi, sunt bogate în omega 3 şi omega 6, sunt micronutriente de care realmente avem nevoie. Dintre fructe, cele bogate în vitamina C, toate citricele, kiwi, afine, zmeură, mure.

Se spune că cine fumează nu va face Alzheimer. E adevărat?

Prin anii 2005 - 2006 a fost un mic studiu care a demonstrat că nicotina ar putea fi un factor protector în dezvoltarea bolilor de memorie. Dar la metaanaliza ulterioară, atunci când s-au comparat toate studiile din toată lumea, făcută de centre foarte serioase, s-a infirmat.

Ce se mai cercetează în lume legat de îmbătrânire?

Este o disperare în cercetarea medicală mondială şi se fac nişte investiţii enorme pentru că nu se reuşeşte stoparea acestor fenomene care încep să se manifeste la vârste din ce în ce mai tinere.

Cum măsurăm îmbătrânirea

-prima regulă este de a fi informat şi de a avea acces la un act medical performant.
-prima vizită, la medicul de familie, căruia îi cerem o listă de investigaţii.
-se pot doza nişte biomarkeri (n.r., analize de sânge), pentru că ei pot fi predictivi pentru nişte boli.
-se face un examen imagistic, un RMN, pentru a şti dacă există în organism zone în care glucoza este mai puţin captată şi care pot indica pe viitor un neoplasm, un cancer, boli degenerative.
-a doua vizită, la un clinician care evaluează starea emoţională şi fizică. Acesta coroborează toate informaţiile, analizele şi investigaţiile şi stabileşte în ce măsură pacientul va îmbătrâni.
-o femeie la 35 de ani trebuie să facă cel puţin o dată pe an dozări hormonale, o colposcopie şi un test Papanicolau.

Carte de vizită

Luiza Spiru este medic primar în medicină internă şi în geriatrie - gerontologie şi doctor în medicină.

Şi-a făcut trei specializări în Franţa, Suedia şi Malta, cea de-a treia fiind de gerontopsihiatrie.

Are master în managementul serviciilor de sănătate.

Este conferenţiar universitar la Clinica de geriatrie - gerontologie din cadrul Spitalului Elias.

Este manager al Centrului de diagnostic şi tratament al bolilor de memorie din cadrul Spitalului Elias.

Conduce Fundaţia Ana Aslan International.

A condus Colegiul de geriatrie din cadrul UMF „Carol Davila".

Susţine regulat cursuri şi conferinţe în medicina anti-aging.

A participat la zeci de granturi, burse şi contracte de cercetare în domeniul evoluţiei bolilor de memorie şi al fenomenului de îmbătrânire.

Este expert şi evaluator la Bruxelles pentru proiectele „Politici de Cercetare şi Dezvoltare Durabilă".