Dr. Elena Claudia Teodorescu, medic primar imagistică medicală „Un cancer mamar descoperit în stadiu incipient are şanse de vindecare de peste 90%“

Dr. Elena Claudia Teodorescu, medic primar imagistică
medicală 

„Un cancer mamar descoperit în stadiu incipient are şanse
de vindecare de peste 90%“

Dr. Elena Teodorescu este doctor în ştiinţe medicale şi are peste 15 ani de experienţă în imagistica sânului

INVESTIGAŢIE De la introducerea mamografiei ca metodă principală de testare a sănătăţii sânilor la femeile de peste 40 de ani, rata mortalităţii cauzate de cancerul mamar a scăzut cu 30%. O demonstrează mai multe studii realizate în ultimii ani. Dr. Elena Claudia Teodorescu, medic primar radiologie şi imagistică medicală, are peste 15 ani de experienţă în imagistica sânului, şi, cu ajutorul mamografiilor, a salvat viaţa a 2.000 de femei

Ştiri pe aceeaşi temă

În ultimul timp, cu precădere pe internet, dar şi pe diverse canale media, au început să apară tot felul de informaţii neavizate, venite mai ales de la persoane fără nicio pregătire medicală, referitoare la mamografie şi utilitatea ei în depistarea cancerului de sân. Amploarea discuţiilor i-a făcut pe unii medici să ia atitudine si să intervină cu precizări şi lămuriri absolut necesare care să determine pacienţii să ia decizii corecte la timp. Dr. Elena Claudia Teodorescu, doctor in ştiinte medicale, medic primar radiologie şi imagistică medicală, este unul dintre ei. Ea a explicat pentru „Weekend Adevărul“ cum decurge o mamografie, cât de eficientă este această investigaţie în depistarea cancerului mamar şi care este alternativa. Medicul a invitat doamnele să nu lase sănătatea sânilor la voia întâmplării.

„Weekend Adevărul“: În ultima vreme, au apărut în spaţiul public tot felul de afirmaţii care au pus sub semnul întrebării siguranţa mamografiei. În ce constă această investigaţie medicală?

Dr. Elena Claudia Teodorescu: Mamografia este o metodă radiologică de investigare a sânilor, care foloseşte raze X pentru a reda o imagine a acestora. Mamografia este realizată cu ajutorul unui aparat numit mamograf. În timpul mamografiei, fiecare sân este aşezat pe rând pe o placă/detector, se efectuează compresia sânului, mamograful emite o foarte scurtă cantitate de raze X şi se obţine o imagine a acestuia, imagine care este interpretată de medicul radiolog. Cu ajutorul mamografiei, medicii pot observa dacă există modificări, adică semne ale unor afecţiuni benigne sau maligne ale sânului, respectiv cancer mamar.

Ce beneficii aduce pacientului?

Beneficiul principal al mamografiei, ca şi în cazul ecografiei mamare, este că ne permite nouă, medicilor, să diagnosticăm incipient afecţiunile mamare, inclusiv cancerul mamar, înainte ca acestea să se dezvolte şi să se agraveze. În plus, mamografia este singura metodă care poate să detecteze şi să caracterizeze microcalcificările care, uneori, pot fi singurul semn de cancer mamar.

Începând cu ce vârstă este indicată această investigaţie şi cât de des trebuie făcută?

Mamografia este metoda principală de examinare a sânilor la femei după vârsta de 40 ani şi este metoda de screening unanim acceptată pentru cancerul mamar. Aş vrea să precizez că acesta este cel mai frecvent tip de cancer la femei, pentru toate categoriile: cu risc obişnuit de cancer mamar şi cu risc crescut de cancer mamar. Pentru pacientele asimptomatice şi fără risc crescut – adică istoric de cancer mamar personal sau în familie, medicii recomandă ca mamografia să fie efectuată din doi în doi ani. Pentru femeile cu risc crescut, mamografia se efectuează anual. În anii când nu se face mamografia, pentru a limita iradierea la care este expusă pacienta, se poate face o ecografie mamară.

Ce decontează statul

Este decontată de Casa de Asigurări de Sănătate?

Doar mamografia clasică, analog, este decontată în majoritatea spitalelor de stat şi în unele clinici private. Tehnicile avansate mamografice digitale şi digitale cu tomosinteză nu sunt. Dar multe paciente preferă să plătească o sumă considerabilă pentru o mamografie digitală cu tomosinteză, pentru un diagnostic oferit de un medic supraspecializat, pe un mamograf digital de ultimă generaţie.

Explicaţi-ne diferenţele între mamografia clasică şi cea digitală cu tomosinteză.

Mamografia clasică, analogă, pe film radiologic, e o tehnologie existentă de zeci de ani, ce rămâne însă cea mai utilizată mamografie în România, deoarece majoritatea laboratoarelor încă au mamografe clasice. Există apoi mamografia digitală, ce realizează o captare digitală a structurii sânului, medicii putând obţine imagini mult mai clare, ce permit un diagnostic mai eficient. În ultimii ani, a apărut şi mamografia digitală cu tomosinteză 3D, care realizează o hartă tridimensională a sânului, oferind medicilor radiologi zeci de imagini, „felii“ de un milimetru din adâncimea sânului, ce pot fi analizate pentru identificarea şi caracterizarea eficientă a leziunilor. Este extrem de utilă în cazul femielor cu sânii denşi. Studiile recente au demonstrat că mamografia digitală cu tomosinteză descoperă cu 41% mai multe cancere mamare invazive comparativ cu mamografia 2D. Cancerul mamar invaziv este cea mai periculoasă formă.

Ce se întâmplă, practic, într-un sân bolnav?

Un sân „bolnav“ presupune apariţia unor modificări şi proliferări celulare ce duc în final la apariţia unor formaţiuni mamare. În funcţie de tipul de modificare celulară, pot să apară formaţiuni benigne – când celulele suferă transformări mai uşoare şi se înmulţesc mai lent – sau formaţiuni maligne – cancer, când celulele suferă transformări majore, se înmulţesc rapid şi necontrolat.

Care sunt cele mai frecvente afecţiuni mamare?

Cele mai frecvente afecţiuni mamare sunt benigne şi sunt reprezentate de modificările fibro-chistice, cum este mastoza mamară, şi de fibroadenoame, care sunt tumori benigne. În ceea ce priveşte cancerul mamar, deşi este cel mai frecvent cancer la femei, reprezintă 26% din total. 

„Teoria neintervenţiei este una neinspirată“

Cum se dezvoltă o tumoare în fază incipientă?

Cancerul mamar este o boală eterogenă din multe puncte de vedere: al tipului celular, al agresivităţii, al prezenţei unor anumite componente ce determină răspuns diferit  la tipuri diferite de tratamente şi, în final, o evoluţie diferită. În mare, există două categorii: cancerul intraductal sau in situ, în care celulele tumorale se află doar în canalele lactifere, fără să depăşească membrana bazală a acestora. Acestea nu invadează ţesutul alăturat şi nu dau metastaze. Din punctul de vedere al agresivităţii, acestea sunt de 3 grade. Gradul 1 este cel mai puţin agresiv şi poate să rămînă ca atare perioade mari de timp, dar imprevizibil. La un moment dat, acestea se pot transforma în cancere invazive de grad mic sau pot să evolueze către cancere intraductale de grad mai mare. Cancerele in situ de grad 3 sunt agresive şi se transformă rapid în cancere mamare invazive tot de grad mare, foarte agresive. Cele de grad 2 sunt intermediare. Evoluţia lor şi momentul transformării nu pot fi previzionate exact.

Cât de adevărată e teoria că un cancer trebuie lăsat în pace?

Teoria că aceste cancere se vindecă de la sine dacă le laşi în pace nu este adevarată. Cele de grad 1 pot să nu evolueze niciodată, dar, practic, celulele tumorale există acolo şi nu ştii niciodată când pot să evolueze.

Şi a doua categorie de cancer?

A doua categorie este cancerul mamar invaziv, în care celulele invadează ţesuturile din jur şi ajung pe calea vaselor de sânge sau limfatice în aproape orice organ din corp, producând metastaze. Cancerul de sân invaziv poate fi de multe tipuri histologice – cu tipuri diferite de celule –, fiecare cu un anumit comportament. Toate pot fi clasificate din punct de vedere al agresivităţii tot în 3 grade. Dar chiar şi un cancer de grad 1, puţin agresiv, dacă este lăsat netratat, în decursul evoluţiei sale în timp, devine mai agresiv şi ajunge să fie de grad 2 sau chiar 3.

Există şi cancere mamare foarte agresive de la început?

Da. Carcinomul mamar inflamator este foarte agresiv. În schimb, carcinomul tubular este cel mai blând tip, de care nu se moare, dacă este tratat. Acesta reprezintă însă numai 1% din toate cazurile de cancer mamar. Deci doar câteva tipuri de cancer sunt foarte puţin agresive şi se poate să nu mori din cauza lor niciodată: cancerul in situ de grad 1 şi carcinomul tubular.

Care este rata de supravieţuire în cancerul incipient?

Termenul de cancer incipient se referă şi la dimensiunea tumorii: dacă măsoară sub 1 centimetru. Acest cancer are o rată de supravieţuire de peste 90% dacă este descoperit în această fază şi tratat. Dacă nu este tratat, va evolua şi, destul de rapid, nu va mai fi un cancer incipient. Tratarea în fază de cancer incipient, sub 1 centimetru, are nu numai avantajul supravieţuirii în peste 90% din cazuri, dar şi avantajul faptului că va necesita o intervenţie chirurgicală minimă şi nu va fi nevoie în cele mai multe cazuri de chimioterapie. Şi aici teoria neintervenţiei este una neinspirată.

Când este indicată mamografia şi când ecografia

Care este diferenţa dintre o ecografie şi o mamografie?

Mamografia este o investigaţie cu raze X, iar ecografia mamară este o investigaţie cu ultrasunete, neiradiantă.  În ceea ce priveşte utilizarea lor, este important de ştiut că structura sânilor, a ţesutului mamar, se modifică pe parcursul vieţii unei femei. De aceea, ecografia mamară este mai potrivită şi se recomandă ca metodă de primă intenţie de investigare a sânilor la toate femeile cu vârste sub 40 de ani – cu sâni glandulari, denşi –, iar mamografia este prima metodă de investigaţie utilizată după vârsta de 40  de ani. Ceea ce este foarte important de înţeles este că mamografia nu exclude niciodată ecografia sau invers. Cele două metode sunt complementare. Lipsa completării cu ecografia mamară poate să ducă la nediagnosticarea unor formaţiuni ale sânului, inclusiv cancere mamare. Asta nu înseamnă că mamografia este o examinare proastă, dar are nişte limite. Completarea cu ecografie mamară în sânii foarte denşi este cu atât mai necesară cu cât densitatea mare a sânilor creşte de 4,7 ori riscul de face cancer mamar de-a lungul vieţii.

O campanie inedită: medici care îşi împărtăşesc mamografiile

La 1 octombrie este marcată în fiecare an Ziua Internaţională de Luptă Împotriva Cancerului de Sân, o afecţiune uşor de depistat datorită ecografelor moderne şi mai ales prin mamografie.

Îngrijorată de discuţiile existente în spaţiul public şi pentru a le încuraja pe femeile de peste 40 de ani să-şi facă aceste investigaţii medicale de rutină care le pot salva viaţa, dr. Simona Tivadar, medic primar de diabet, nutriţie şi boli metabolice, a lansat pe blogul sereniti.ro o campanie inedită, cu mesajul: „20 de minute durează să vă salvaţi viaţa, doamnelor“. Pentru început, şi-a făcut publice propriile mamografii, pentru a sublinia cât de importantă este această investigaţie medicală.

„O mamografie e ceva foarte personal şi intim. M-am gândit mult înainte de a mă hotărî să începem o campanie pe Facebook postând mamografiile mele personale recente... Dar mi-am spus că, dacă voi convinge o singură femeie că doctorii fac ceea ce trebuie şi ce e scris in protocoale, poate se salvează o viaţă şi merită“, a scris medicul pe pagina sa de Facebook. Ea a mărturisit că, din cauza unei vechi mastopatii fibrochistice, a trebuit să facă prima mamografie la 19 ani. „Apoi am ajuns şi la Paris, la un expert oncolog, pe la 38 de ani, deşi nu aveam bani nici să trec strada, darămite să merg la Paris. M-au ajutat prietenii, m-am imprumutat şi m-am întors cu diagnosticul „sănătoasă“. Acum fac o mamografie la cinci ani, aşa mi s-a recomandat. În rest, fac ecografii. Prevenţia e sfântă!“, a mai spus medicul. Dr. Simona Tivadar a adăugat că pe site-ul sereniti.ro se va desfăşura până pe 4 februarie anul viitor o campanie de investigaţii medicale cu ajutorul mamografelor în clinicile dispuse să acorde gratuitate aceste servicii pentru femei.

CV

Doctorat în diagnosticul cancerului de sân

Numele: Elena Claudia Teodorescu
Data naşterii: 11 ianuarie 1966

Studiile şi cariera:

În 1990 a absolvit Facultatea de Medicină Generală din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti.

În 2009 a obţinut titlul de doctor la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ din Cluj-Napoca. Titlul lucrării: „Diagnosticul imagistic al cancerului de sân“.

În acelaşi an, a urmat un stagiu în de pregătire în investigarea sânului prin rezonanţă magnetică în cadrul Memorial Sloan Kettering Hospital, New York, SUA.

În 2010, a urmat stagii de pregătire în centre de imagistică a sânului din oraşele italiene Genova, Bologna şi Florenţa.

Între 1994 şi 1997 a fost medic specialist radiolog la Spitalul CFR2, Bucureşti.

În prezent, este medic primar radiologie şi imagistică medicală la Donna Medical Center, Bucureşti.

Locuieşte în: Bucureşti

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: