Doua la pret de unul

Pacientii cu cancer osos, de san sau plaman ar putea beneficia si ei de transplant. Nu de organ, ci de maduva. E drept ca acesta nu e la fel de spectaculos ca transplantul de cord. Se face cu seringa,

Pacientii cu cancer osos, de san sau plaman ar putea beneficia si ei de transplant. Nu de organ, ci de maduva. E drept ca acesta nu e la fel de spectaculos ca transplantul de cord. Se face cu seringa, nu cu bisturiul. Televiziunea nici nu are cum sa transmita, in direct, reportaje de la patul bolnavului, care trebuie tinut departe de orice sursa de contaminare. Transplantul de maduva este curat si din alte puncte de vedere. Generosul ofertant nu-si "pierde" mai mult de 50 de mililitri de "sange", sau mai precis de concentrat leucocitar. Compensarea materiala pentru "pierderea" suferita este deci exclusa, fiind milioane de donatori, in Europa. Dificultatea consta in tehnica de selectare celulara, nu in gasirea unui donator. Cum spuneam, e util intr-un numar mare de afectiuni. Pentru unele boli de sange se practica autotransplantul. Pacientii cu cancere grave, care necesita doze mari de medicamente, beneficiaza si ei de autotransplantul medular. Tumorile sunt distruse, dar in batalie piere si tesutul medular. Care este refacut prin autotransplant. Operatia este dificila si necesita nenumarate precautii. Succesul unei astfel de interventii, realizata in premiera la Centrul de transplant medular din Timisoara, readuce in discutie soarta programului de profil. Fondurile pentru dotari au fost impartite initial la trei centre. Bucurestiul, ca de fiecare data, si-a tras partea leului. Timisoara s-a miscat insa mai repede si mai bine. Prof. dr. Margit Serban si conf. dr. Virgil Paunescu au reusit sa compenseze, din donatii, deficitul de aparatura. S-au organizat mai bine si au stiut sa-si atraga colaborarea unui specialist de nivel european, prof. dr. Nagy Kalman, seful unei clinici de transplant cu experienta, aflate la nici 150 km, in Miskoltz - Ungaria. Abia dupa primele trei transplante reusite s-a aflat cat de mare a fost decalajul tehnologic recuperat de specialistii din Banat. Daca in Bucuresti, s-au dat bani pentru 7 camere sterile (cu zero rezultate) in Timisoara s-au obtinut rezultate cu bani de la buget pentru zero camere sterile. La derularea programului de transplant medular a mai contribuit o premiera, introdusa insa pe plan administrativ. Dr. Daniela Bartos a legat, pentru prima data, finantarile de rezultate. Mai mult, ministrul sanatatii va repara in 2002 nedreptatea din 1998, alocand banii pentru doua camere sterile la Timisoara. Acest lucru va permite Centrului sa abordeze si transplantul cu celule recoltate de la alti donatori, sarind la 20 de interventii pe an, lucru care este vital pentru acreditarea pe plan international si intrarea in reteaua europeana. Investitia va aduce bani in tara: un transplant in strainatate costa dublu fata de unul efectuat in Romania. Fara a socoti celelalte costuri: transport, hotel, controale periodice. Tragand linie si adunand, avem un exemplu de succes. Poate ar trebui plecat de aici, intr-un moment in care atacuri de aiurea au lovit reteaua de transplant, pentru a reda increderea in sistem. Sigur, nu e ceva spectaculos, dar inca zece-douazeci de pacienti vindecati prin transplant pot depune marturie, in fiecare an, ca lucrurile se indreapta spre normal.