DOSAR: Cum putem preveni cancerul

Învaţă cum să trăieşti astfel încât să nu faci cancer!

Stă în puterea noastră să evităm cancerul, chiar şi atunci când am moştenit genele maladiei. Alimentaţia modernă, bogată în grăsimi, în aditivi şi în zahăr rafinat, este poate mai gustoasă, dar ea vine „la pachet“ cu unele tumori. Fumatul şi stresul, care nu ocoleşte pe nimeni, au acelaşi efect nociv. Renunţând la obiceiurile moderne, ai şanse mari de a te menţine sănătos.

Cancerul nu este o maladie a lumii moderne. Cel mai vechi document medical din istoria omenirii, Papirusul „Edwin Smith", datat în jurul anului 1.600 î. Hr., descrie această boală (fără a folosi cuvântul „cancer"), iar mumiile egiptene păstrează semne ale cancerului osos.

Însă numai în ultimul deceniu, numărul de cazuri noi de cancer a crescut cu 20%, după cum arată o statistică realizată de specialiştii Fundaţiei Mondiale pentru Cercetarea Cancerului (WCRF). Creşterea speranţei de viaţă este una dintre cauzele acestui fenomen, căci riscul de formare a celulelor canceroase creşte proporţional cu vârsta. Însă aceasta nu explică un alt fenomen cu care ne confruntăm astăzi, şi anume scăderea vârstei de apariţie a cancerului. Motivul este, spun la unison specialiştii, stilul de viaţă nesănătos.

Doar 20% din bolnavi moştenesc boala

Tumorile canceroase (maligne) se formează în urma unei diviziuni necontrolate a celulelor. În ADN-ul nostru există mai multe gene care controlează multiplicarea celulelor. Se întâmplă însă uneori ca aceste gene să conţină erori, mutaţii, care fie sunt moştenite, fie sunt dobândite pe parcursul vieţii. Fiecare formă de cancer are particularităţile sale, dar, per ansamblu, specialiştii au estimat că maximum 20% din totalul cazurilor sunt date de bagajul genetic. Restul sunt consecinţa opţiunilor noastre nesănătoase de viaţă, care însumează obiceiurile alimentare nocive, viciile, aerul poluat pe care-l inhalăm, mediul stresant în care lucrăm şi traiul nostru sedentar, care ne predispune la obezitate.

Deficienţele genetice, depistate prin teste specifice

Medicina modernă ne oferă astăzi posibilitatea de a afla ce risc de cancer avem dacă o rudă a fost diagnosticată cu această maladie. Se poate verifica la ora actuală predispoziţia genetică pentru leucemie, melanom (cea mai agresivă formă de cancer de piele), cancerul de sân, pulmonar, de prostată şi pentru cel colorectal. Majoritatea acestor teste se pot efectua în România. Doar pentru unele, probele de sânge trebuie trimise la clinci din străinătate.

Testarea genetică îţi spune doar dacă ai o predispoziţie (susceptibilitate) pentru o formă sau alta de cancer, nu dacă o vei face sau nu. Pentru a afla dacă analiza este cu adevărat necesară, cel mai indicat este să consulţi înainte un genetician. Care este avantajul testării? Dacă afli că ai o predispoziţie pentru cancer, vei şti că trebuie să faci periodic investigaţii pentru a depista maladia în stadii incipiente, când tratamentele au o eficienţă mult mai mare.

Alegerile sănătoase reduc riscul ereditar

Pentru ca tumorile canceroase să-şi facă apariţia, o singură mutaţie genetică nu este suficientă. De cele mai multe ori, mutaţiile moştenite şi cele induse de mediu se asociază. Aşadar, nu există o delimitare strictă între cauzele genetice şi cele de mediu. O persoană cu rude care au/au avut cancer îşi poate reduce riscul de îmbolnăvire adoptând un stil de viaţă sănătos. Totuşi, niciun medic nu oferă garanţia că, procedând în acest mod, persoana aflată la risc nu va dezvolta maladia.

Protejează-te de infecţiile cu virusuri!

Cancerul nu este contagios, aşa cum se credea în secolul al XVIII-lea, dar unii dintre factorii de risc - da. Mai mult de 1,8 milioane din cazurile noi de cancer înregistrate anual, ceea ce înseamnă cam 18% din totalul acestora, apar ca urmare a infecţiilor cu virusuri. Este vorba despre virusul Papiloma uman (produce cancerul de col uterin), virusul Herpes simplex 2 (provoacă tot cancer de col, mai ales dacă se asociază cu Papiloma), despre virusurile hepatitice B şi C (cancer hepatic), virusul Epstein-Barr (provoacă limfomul Burkitt şi Hodgkin), HIV (sarcom Kaposi şi limfom non-Hodgkin) şi virusul limfotrofic tip 1 ce atacă celulele T (leucemia cu celule T a adultului). La acestea se adaugă şi câteva bacterii: Helicobacter pylori (asociată cu cancerul gastric) şi, s-a descoperit de curând, Fusobacterium (cancer de colon).

Dacă avem mai multe obiceiuri nocive, probabilitatea de a face cancer este mai mare

Stresul ne face mai vulnerabili

S-a observat că persoanele stresate au tendinţa de a adopta un stil de viaţă nesănătos, care include fumatul, consumul în exces de alcool şi alimentaţia fast-food, cu ingrediente nocive şi săracă în nutrienţi. Toţi aceştia sunt factori de risc pentru cancer. Pe de altă parte, stresul prelungit slăbeşte imunitatea şi ne creşte astfel vulnerabilitatea în faţa virusurilor şi bacteriilor care produc anumite forme de cancer. Studiile mai recente au arătat însă că stresul poate influenţa riscul de cancer şi într-o manieră directă, prin intermediul hormonilor secretaţi de organism atunci când ne simţim tensionaţi pe durate mari. Se pare că aceşti hormoni produc mutaţii ale unor gene care ar trebui să ne protejeze de celulele canceroase. Aşadar, găseşte o modalitate de a gestiona eficient stresul!

Specialistul nostru
Cezar Irimia
psiholog, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC)

Pentru o persoană care ştie că are o predispoziţie genetică la cancer, tot răul e spre bine. Aşa cum spune proverbul românesc „Frica păzeşte pepenii", teama că ar putea dezvolta cancer o va motiva să meargă mai des la controale medicale (ceea ce românii nu fac), să se informeze mai mult şi să-şi schimbe stilul de viaţă, chiar dacă i se pare că stă cu sabia lui Damocles deasupra capului. Un cancer depistat la timp devine o boală cronică, iar persoana afectată are toate şansele să se recupereze. Totuşi, nu trebuie nici să stăm în permanenţă înfricoşaţi la gândul că vom face cancer dacă am avut pe cineva diagnosticat în familie cu această maladie. Stresul acesta constant poate să favorizeze boala, aşa cum au demonstrat-o zeci de studii până acum.

Click pe foto pentru a vedea ce cancere pot cauza obiceiurile nesănătoase

Ce influenţă are  alimentaţia

Zahărul alb, făina albă şi toate celelalte alimente rafinate pe care omul modern le consumă în exces, dar şi concentraţia prea mare de proteine din dieta actuală generează aciditate în organism. Iar scăderea pH-ului sângelui şi limfei favorizează apariţia mutaţiilor care produc cancerul. Pe lângă aceasta, pH-ul acid este propice dezvoltării şi multiplicării celulelor canceroase. Cancerul, mai ales cel de colon, este favorizat şi de lipsa fibrelor din alimentaţia modernă, pe care ar trebui să le luăm din legume şi din fructe. Fibrele previn constipaţia, iar în absenţa lor, resturile alimentare stagnează în intestin. În urma proceselor de putrefacţie rezultă substanţe cu potenţial cancerigen. Excesul de grăsimi saturate (animale) poate favoriza şi el cancerul, în special pe cel de sân şi de prostată, potrivit unor studii. Nu în ultimul rând, aspartamul, acesulfamul K, fosfaţii şi mulţi alţi aditivi alimentari au fost asociaţi cu cancerul. 

Mâncăm prea mult şi prea gras

Alimentaţia modernă este deci o „reţetă pentru cancer", după cum spunea profesorul Paul Kleihues, directorul Agenţiei Internaţionale pentru Cercetarea Cancerului între anii 1994 şi 2003. Acesta a observat, în urma unui studiu, că riscul de cancer este influenţat de alimentaţie încă din primii zece ani de viaţă. Fetiţele care mănâncă fast-food şi care, inevitabil, se îngraşă, sunt mult mai predispuse la cancer mamar mai târziu în viaţă. „Problema este că mâncăm prea mult şi că alimentele conţin prea multe grăsimi. 30% din tumorile mamare, de prostată şi de colon sunt legate de alimentaţie", precizează profesorul Paul Kleihues. Între 35 şi 45% din caloriile pe care le consumăm provin din grăsimi. Pentru a ne reduce riscul de cancer, proporţia ar trebui să fie de cel mult 10%.

Antioxidanţii, o «armă» valoroasă

Antioxidanţii din legume şi din fructe sunt de preferat suplimentelor alimentare

Proprietăţile anticancerigene ale antioxidanţilor au fost descoperite relativ recent, în anii '90. Există mii de substanţe cu proprietăţi antioxidante, însă toate acţionează, în principiu, în acelaşi mod: protejează ADN-ul celulelor de efectul distructiv al radicalilor liberi. Aceştia din urmă provin atât din mediul înconjurător (aerul poluat, fumul de ţigară, alimentele prăjite), cât şi din procesul prin care alimentele sunt transformate în energie. Organismul nostru generează radicali liberi şi atunci când ne expunem la soare. Antioxidanţii nu sunt singurele noastre „arme" în lupta cu radicalii liberi, dar ei sunt foarte importanţi. Cei mai cunoscuţi sunt vitamina C, vitamina E, betacarotenul (precursor al vitaminei A), seleniul, magneziul, coenzima Q10, glutationul, flavonoidele, fenolii, polifenolii, fitoestrogenii şi acidul lipoic.

Suplimentarea dietei, contestată

În ultimii ani, au apărut mai multe studii care dezaprobă suplimentarea alimentaţiei cu antioxidanţi. Unul dintre ele, „The Physicians' Health Study II", care a inclus aproape 15.000 de persoane, susţinea că vitaminele C şi E nu oferă protecţie împotriva cancerului. Un altul, publicat de cercetătorii germani în luna mai a acestui an, contesta proprietăţile anticancer ale seleniului, despre care se susţinea anterior că ar proteja împotriva cancerulul de piele şi împotriva celui de prostată. Mai mult, suplimentarea dietei cu anumite vitamine şi minerale a fost asociată cu un risc mai mare de cancer. Vitamina E şi betacarotenul, de exemplu, pot favoriza tumorile pulmonare dacă sunt administrate în doze mari.

Sursele naturale, de preferat vitaminelor de sinteză

Dacă mâncăm legume şi fructe, nu ne expunem riscului de supradozare. În plus, nutrienţii din surse naturale se asimilează mai bine decât cei de sinteză. Dacă am face un top al vegetalelor care conţin cea mai mare concentraţie de antioxidanţi, pe primele locuri ar fi fructele de pădure (afinele, cătina şi măceşele în special), morcovii, broccoli, strugurii roşii, ardeiul gras, varza şi ceaiul verde. Unele studii susţin că vegetalele ecologice conţin mai mulţi antioxidanţi. Ei au rolul de a ne proteja nu doar pe noi, ci şi planta. Când nu se folosesc pesticide, planta produce mai mulţi antioxidanţi, pentru a se proteja, sunt de părere unii specialişti.

Cum te ajută exerciţiile fizice

Activităţile fizice ne protejează de aproape toate formele de cancer, prin efectul de reducere a greutăţii. Ţesutul adipos secretă hormoni care favorizează apariţia şi dezvoltarea tumorilor. Exerciţiile fizice sunt benefice în prevenţia a două forme de cancer în mod deosebit: cel de colon şi cel de sân. Când facem mişcare, motilitatea intestinală (mişcările de contracţie şi de relaxare ale muşchilor intestinali) se îmbunătăţeşte, ceea ce grăbeşte eliminarea toxinelor cu potenţial cancerigen. În cazul cancerului de sân, exerciţiile fizice reduc secreţia unor hormoni care favorizează formarea tumorilor mamare. Cel puţin 30 de minute de exerciţii fizice moderate ar trebui să facem zilnic pentru a ne reduce substanţial riscul de cancer.

Alcoolul, nociv şi în cantităţi mici

Dacă până nu demult se ştia că un pahar de vin sau 50 ml de tărie protejează de cancer, cercetările mai recente contrazic această teorie. Chiar şi o cantitate mică de alcool ne creşte riscul de a dezvolta această maladie, spune cel mai mare studiu care a urmărit efectele alcoolului, efectuat de cercetătorii britanici de la Universitatea „Oxford". Cel puţin în cazul femeilor, căci pe ele a fost realizat studiul, chiar şi un pahar mic de vin (echivalentul a 8 grame de alcool) poate favoriza cancerul de sân, de ficat şi rectal. În ceea ce priveşte consumul de alcool în cantităţi mari, lucrurile sunt foarte clare: el reprezintă un factor major de risc pentru cancer.

Nu este târziu să renunţi la fumat!

Fumatul este la originea a nu mai puţin de 88% din totalul deceselor prin cancer pulmonar la bărbaţi, iar la femei, proporţia este ceva mai mică: de 84%, potrivit specialiştilor Institutului Naţional de Cercetare a Cancerului din Marea Britanie. Dacă eşti fumător, nu este prea târziu pentru a-ţi reduce riscul de îmbolnăvire atâta vreme cât renunţi la viciu. Dacă ai 30 de ani şi fumezi din adolescenţă, iar acum decizi să încetezi să mai fumezi, vei avea aproape aceleaşi şanse cu cele ale unui nefumător de a nu face cancer pulmonar. Dacă nu mai fumezi începând cu vârsta de 50 de ani, riscul tău de cancer pulmonar se reduce la jumătate. 

Specialistul nostru
Dr. Florin Băcanu
medic primar oncolog la Spitalul Clinic „Sf. Maria" din Bucureşti, vicepreşedintele Societăţii Române de Oncologie Medicală

Pentru o persoană care a avut cancer, schimbarea stilului de viaţă este esenţială în prevenirea recidivelor. Le recomand pacienţilor mei să scotă din alimentaţie grăsimile, prăjelile, alcoolul şi tot ce conţine aditivi şi substanţe cancerigene. Imunitatea, atât cât mai există după chimioterapie şi radioterapie, trebuie „ajutată" cu vitamine şi cu minerale din fructe, legume şi din verdeţuri, care sunt de preferat suplimentelor alimentare, dar şi cu proteine. Contrar unor opinii, proteinele sunt necesare după tratamentul cancerului. Nu în ultimul rând, este importantă gândirea pozitivă. S-a observat, în cadrul unor studii, că depresia poate „trezi" celulele cancerigene care rămân (numite dormante) în măduva osoasă.