Donatorii de sânge: puţini, dar stau la coadă pentru recoltare
0
Dintre toate ţările europene, doar Albania stă mai prost decât noi la numărul de donatori. Chiar şi în aceste condiţii, puţinele persoane care fac acest gest trebuie să aştepte ore în şir pentru a dona
Doar 1,7% din populaţia României donează sânge într-un an. Această proporţie este de peste trei ori mai mică decât media europeană (6%) şi ne plasează pe penultimul loc în Europa la numărul de donatori, înaintea Albaniei. „Proporţia minimă necesară la noi ar fi de 2,5%", potrivit medicului hematolog Doina Goşa, directorul Centrului de Transfuzii Sangvine din Bucureşti.
O bancă de sânge este în plan
Situaţia este ceva mai bună cu ocazia diverselor campanii de donare organizate de Centrul de Transfuzii Sangvine, în colaborare sau nu cu diverse companii ori clinici medicale private. Nevoie de sânge pentru transfuzii există însă în permanenţă, pentru că România nu dispune de o bancă în care să-l depoziteze pe termen mai lung, deşi este puţin probabil să apară un surplus de sânge.
„Există ţări care deţin o bancă de sânge la care să apeleze în caz de calamităţi. Aceasta este prevăzută în Hotărârea de Guvern privind organizarea şi funcţionarea activităţii de transfuzie sangvină, dar deocamdată nu s-a decis în ce condiţii şi când va fi înfiinţată. Cel mai probabil, sediul nu va fi în Bucureşti, ci în centrul ţării, pentru a fi uşor de accesat din toate judeţele. Sângele stocat în bancă trebuie «reîmprospătat» periodic", potrivit medicului Doina Goşa.
Puţinii români care-şi fac curaj să meargă la centrele de transfuzii sunt adeseori descurajaţi să mai facă acest gest, de cele mai multe ori altruist, din cauza faptului că trebuie să stea la coadă la uşa centrelor de donare. Acest lucru se întâmplă mai ales în centrele din oraşele mari, iar în Bucureşti situaţia este cea mai gravă.
„Avem în acest moment doar nouă medici, care nu sunt suficienţi pentru a asigura un flux continuu al donatorilor. Posturile au fost blocate şi nu putem angaja personal", mai spune medicul Doina Goşa, directorul Centrului de Transfuzii Sangvine din Bucureşti. Deşi recoltarea în sine durează aproximativ 10 minute, iar măsurarea tensiunii arteriale, cântărirea şi completarea chestionarului alte 20 de minute, un donator de sânge poate sta la coadă câteva ore.
Printr-o asemenea situaţie a trecut acum câteva săptămâni Cristi, un tânăr de 28 de ani din Bucureşti. „Soacra mea trebuia să facă o operaţie la coloană şi medicul ne-a spus că are nevoie de doi litri de sânge şi că trebuie să donăm. Am ajuns la Centrul de Transfuzii la 8 dimineaţa, gândindu-mă că voi dona repede şi că n-o să întârzii la serviciu. Totul a durat cinci ore. Numai în sala de aşteptare am stat trei ore. Apoi m-au cântărit, mi-au măsurat tensiunea şi mi-au făcut nişte teste de sânge rapide. Abia apoi a urmat donarea propriu-zisă", povesteşte Cristi.
Din cauza personalului insuficient, nici Centrul Mobil de Donare de Sânge al Capitalei (un autocar cu dotări speciale) nu funcţionează la capacitate maximă. Pentru că nu poate fi alocată decât o echipă de medici pentru acest Centru Mobil, companiile care doresc să doneze sânge la sediu sunt adeseori puse pe o listă de aşteptare.
Centrele de transfuzie vor fi reorganizate
Problema legată de personal ar putea fi rezolvată odată cu implementarea Hotărârii de Guvern privind organizarea şi funcţionarea activităţii de transfuzie sangvină. Aceasta prevede evaluarea tuturor celor 41 de centre de transfuzie judeţene şi a celui din Bucureşti şi reorganizarea lor în centre regionale şi în puncte regionale de recoltare.
„În momentul acesta, cele 41 de centre sunt independente din punct de vedere administrativ. Prin reorganizare, cel mai probabil vor rămâne 10 centre regionale, mari, iar restul vor avea doar medici şi asistente, fără personal administrativ. Sângele recoltat în punctele regionale va fi transportat şi prelucrat în centrele mari. În felul acesta, se vor face ecomonii care ne vor permite să facem o restructurare a personalului şi să acoperim deficitele", potrivit medicului Doina Goşa.
Deocamdată însă, evaluarea centrelor nu a început, iar odată demarată, ea va dura cel puţin până la sfârşitul anului. Prin urmare, cozile la centrele de donare vor rămâne o problemă în perioada următoare.
Rudele nu donează direct unui bolnav
Pentru că sângele nu este mai niciodată suficient, există multe situaţii în care rudele sunt nevoite să doneze pentru bolnavi înainte ca aceştia să efectueze o intervenţie chirurgicală. „Au prioritate urgenţele medicale, iar pentru bolnavii cronici care necesită intervenţii cu transfuzii de sânge se fac liste de aşteptare. De multe ori, pentru ei nu mai există sânge", explică directorul Centrului de Transfuzii Sangvine din Bucureşti.
Rudele donează însă indirect pentru persoana apropiată. Sângele lor nu poate fi testat într-un timp atât de scurt pentru a ajunge imediat la bolnavul respectiv. Acesta primeşte de fapt sânge care a fost verificat, de la alţi donatori. Gestul rudelor va ajuta alte persoane după ce sunt finalizate analizele.
Tinerii, candidaţii ideali
Pentru că au, în general, o stare de sănătate mai bună, tinerii sunt cei mai potriviţi pentru donarea de sânge. De altfel, acesta este motivul pentru care multe campanii ale centrelor mobile de donare sunt orientate către studenţi.
Horia Bugner are 27 de ani şi până acum a donat sânge de 25 de ori. El a primit de la reprezentanţii Centrului de Transfuzii Sanguine din Bucureşti „titlul" de cel mai tânăr donator cu cele mai multe donări.
Nu ştim dacă are cele mai multe donări la nivel naţional, pentru că nu există un registru naţional al donatorilor. „Mi-am propus să merg să donez de dinainte de a împlini 18 ani, pentru că ştiam că este nevoie de sânge. Încerc să donez cam la fiecare trei luni. Nu este ceva ce trebuie să te sperie. Nu leşini când pleci de la Centru. Chiar am făcut prostia uneori să dorm puţin cu o noapte înainte şi tot nu mi-a fost rău. În loc să te uiţi la un film dimineaţa, ar trebui să te gândeşti că ai putea salva un om", ne-a spus Horia. El spune că, înainte de a dona sânge, încearcă să doarmă 8-9 ore, mănâncă bine de dimineaţă şi se hidratează înainte şi după recoltare.
Horia Bugner a donat sânge de 25 de ori până acum. Foto: arhivă personală
Efortul este răsplătit
Pentru cei 450 ml de sânge donaţi, voluntarul primeşte tichete de masă în valoare de 70 de lei, o zi liberă de la serviciu (în cazul donatorilor cu contract de muncă) şi 50% reducere, timp de o lună, pe mijloacele de transport în comun. De asemenea, persoana în cauză poate beneficia gratuit de o serie de analize medicale: determinarea Rh-ului şi grupei sangvine, testare pentru HTLV (pentru depistarea leucemiei), pentru HIV, pentru hepatitele B şi C şi determinarea nivelul transaminzelor hepatice (AST şi ALT). La cerere, donatorul poate beneficia gratuit şi de alte analize, precum măsurarea nivelului colesterolului, realizarea electrocardiogramei (EKG) şi a unei radiografii pulmonare.
În multe cazuri, bonusurile materiale reprezintă motivaţia celor mai mulţi români de a deveni donatori. Marius S. (47 de ani) din Bucureşti a devenit donator în urmă cu trei ani când şi-a pierdut serviciul. „Criza m-a adus la disperare. Am încercat să mă angajez, dar vârsta mă trage în jos. Cumnata mea mi-a dat ideea să donez sânge, ea fiind donatoare de peste 13 ani.
Sunt jenat de faptul că transform acest gest, care poate însemna viaţa cuiva, într-o sursă sigură de bani, dar nu am de ales. Eu donez cam de trei ori pe an, deoarece am chiar 50 de kilograme (n.r. - limita minimă admisă), iar cu tichetele pe care le primesc îmi iau ulei, făină şi zahăr", povesteşte Marius.
„Dincolo de beneficiile băneşti, organismul unui donator este stimulat să producă globule roşii, ceea ce duce la întărirea imunităţii, scăzând astfel riscul de îmbolnăvire", conchide medicul Eduard Sersea.
"Avem doar nouă medici, care nu sunt suficienţi pentru a asigura un flux continuu al donatorilor."
Doina Goşa, director Centrul de Transfuzii Sangvine din Bucureşti
"Am ajuns la Centrul de Transfuzii la ora 8, gândindu-mă că voi dona repede. A durat cinci ore."
Cristi, donator
Ştiai că...
... transfuzia este cea mai veche şi cea mai frecventă formă de transplant?
... prima reţea de centre de transfuzie a fost înfiinţată în anul 1949? Ea se numea Reţeaua Naţională de Transfuzii.
... o persoană care donează la fiecare trei luni poate salva într-un an 15 persoane?
Întinde o mână de ajutor!
Bucureştenii care doresc să doneze sânge o pot face sâmbătă, 16 iunie, începând cu ora 8.00, la Centrul Medical BGS, situat pe strada Cuza Vodă, nr. 47 (în spatele fostului restaurant „Budapesta").
În prezent, Asociaţia BGS pentru Situaţii de Urgenţă şi Calamităţi derulează o campanie naţională de donare de sânge, iar prima etapă se încheie mâine. „Denumită «Întinde o mână de ajutor», campania se desfăşoară de două ori pe an, la nivel naţional, şi are scopul de a conştientiza opinia publică cu privire la criza de sânge cu care se confruntă România.
„Noi am conştientizat această criză atunci când un coleg de-al nostru a avut un accident de motocicletă şi a trebuit să donăm sânge pentru el. Campanie a debutat în anul 2011 şi se va desfăşura pe o perioadă de zece ani", explică medicul Eduard Sersea, preşedintele Comitetului de Organizare a campaniei.
Donatori din toate domeniile
La debut, campania a vizat în special donatorii proveniţi din rândurile celor 3.500 de angajaţi BGS din toată ţara. „Prin diferite campanii de publicitate, am încercat să atragem şi donatori din diferite domenii de activitate. Ştiţi câţi angajaţi sunt numai în cadrul Ministerului de Interne? Adică posibili donatori care pot salva viaţa unei persoane? De asemenea, ne-am adresat preoţilor, am mers în şcoli şi în diferite instituţii şi le-am vorbit oamenilor despre faptul că pot să salveze vieţi cu sângele lor", mai spune medicul Sersea.
Campania este organizată în colaborare cu Centrele de Transfuzii din fiecare judeţ. Astfel se asigură aparatura necesară recoltării sângelui şi personalul autorizat. Spaţiul de recoltare este pus la dispoziţie de spitalele CF (căi ferate) din oraşele unde se desfăşoară campania. Datorită colaborării cu Centrele de Transfuzii, donatorii beneficiază de toate avantajele materiale prevăzute prin lege (tichete de masă etc).
„Persoanele care donează în cadrul campaniei noastre mai primesc, în plus, diferite cadouri, precum ciocolată, pixuri, odorizante pentru maşină, şepci şi diplome prin care le mulţimim pentru gestul lor", conchide medicul Sersea.
Cea de-a două etapă a campaniei din acest an începe în luna septembrie. În cadrul celei de anul trecut, s-au recoltat 2.000 de litri de sânge.
Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru a dona
Pentru o putea dona sânge, voluntarul trebuie să completeze sincer un chestionar care curpinde întrebări cu privire la starea sa de sănătate (de exemplu, dacă are o afecţiune de inimă ori o boală cu transmitere sexuală). De asemenea, se fac câteva teste rapide, precum măsurarea glicemiei şi tensiunii arteriale. Iată ce condiţii trebuie să îndeplinească un donator:
- să aibă peste 18 ani, dar nu mai mult de 62 de ani.
- greutatea nu trebuie să fie sub 50 de kg.
- să nu aibă boli de piele, diabet, hepatită, sifilis, ulcer sau TBC.
- nu se donează sânge de către persoanele care au făcut tratamente stomatologice în ultimele şase luni sau care au suferit o intervenţie chirurgicală.
- nu se permite donarea de sânge persoanelor care fac sex neprotejat.
- hipertensivii cu valori ale tensiunii arteriale de până în 200 mm/Hg pot dona sânge.
- între donări ar trebuie să treacă minimum 60 de zile. Acest interval de timp este necesar pentru ca sângele să-şi refacă compoziţia.
- nu se bea alcool cu cel 48 de ore înainte de donare.
- nu se consumă grăsimi în ziua anterioară donării, deoarece ele pot influenţa rezultatele testelor.
Se încarcă comentariile...
