„Doar 10-15% din pacienţi au o igienă orală corectă“. Medicul Adina Dumitrache oferă trucuri pentru un zâmbet sănătos
0
E bine să mestecăm gumă după masă? Care e cea mai bună periuţă de dinţi? Cum alegem aţa dentară? La aceste întrebări răspunde conf. dr. Adina Dumitrache, de la Facultatea de Medicină Dentară.
Ministerul Sănătăţii a redus, de la 1 aprilie, fondurile pentru asistenţa medicală stomatologică şi, deci, Casa Naţională nu mai decontează niciun serviciu stomatologic nici măcar copiilor, vârstnicilor sau persoanelor cuprinse în legile speciale. În acest context, există totuşi campanii la nivel naţional, cum este campania „Zâmbeşte România!“, şi iniţiative ale profesorilor de la Facultăţile de Medicină Dentară prin care sunt oferite consultaţii gratuite, recomandări cu privire la igiena orală corectă şi chiar materiale promoţionale. Conf. dr. Adina Dumitrache este unul dintre acei profesori care consideră că pentru viitorii stomatologi mai importantă chiar decât teoria este relaţia pe care aceştia o creează cu pacienţii şi modul în care reuşesc să le inoculeze regulile corecte de îngrijire a danturii. Sunt organizate consultaţii gratuite cu dublu beneficiu: şi pentru pacienţi, şi pentru studenţii din ani terminali.
„Weekend Adevărul“: Cum aţi sărbătorit Ziua Mondială a Sănătăţii Orale, care a fost marcată, de curând, pe 20 martie?
Conf. dr. Adina Dumitrache: Facultatea de Medicină Dentară de la Unversitatea „Carol Davila“ din Bucureşti este implicată în Campania „Zâmbeşte România“, care are ca scop educaţia pentru sănătatea şcolarilor din clasele I-IV şi evaluarea stării de sănătate dentară. Studenţii de anii V şi VI de la Medicină Dentară au mers împreună cu medicii incluşi în program şi au consultat copii din mai multe şcoli şi apoi le-au oferit câte o lecţie de educaţie pe teme privind periaj, dietă, fluorizare locală, vizite la medic şi, în final, materiale promoţionale. Campania este în curs de desfăşurare, iar scopul este de a ajunge la 10.000 de elevi consultaţi şi instruiţi.
Fluorizarea nu este o procedură controversată, mai ales la copii?
Da, a devenit o măsură controversată în momentul în care, în Europa, majoritatea ţărilor dezvoltate şi cu tradiţie au atins un nivel destul de scăzut al cariei şi atunci s-au limitat doar la periajul dentar acasă. Totuşi, în România se recomandă fluorizarea locală. Dar şi aceasta trebuie realizată după ce copiii sunt depistaţi ca fiind la risc carios. Este bine ca aceşti copii cu risc mare de carii să urmeze un program de fluorizare, care creşte rezistenţa smalţului la carie. De asemenea, copiilor cu risc de carii li se recomandă sigilarea. Aceasta etanşează zonele pe care copiii mestecă, adică suprafeţele dentare masticatorii, şi le izolează de placa bacteriană. Tot pentru prevenţia cariilor, copiii trebuie să înţeleagă faptul că nu numai conţinutul gustărilor dulci este dăunător, ci şi frecvenţa acestora. Şi consumul de băuturi îndulcite este nociv.
Ce se întâmplă cu dinţii, de fapt, atunci când bem un suc îndulcit?
Zahărul din băutura îndulcită este suport nutritiv pentru microbii din placa bacteriană. Aceştia se înmulţesc foarte mult şi produc acizi care erodează smalţul şi-l fac vulnerabil la caria dentară. Având un contact prelungit şi permanent, se dezvoltă un mediu acid care extrage substanţele organice din smalţ. Smalţul devine „cretos“, se prăbuşesc prismele de smalţ şi apare cavitatea carioasă. O variantă ar fi consumul acestor băuturi cu paiul, reducerea cantităţii de zahăr şi de produse de patiserie din alimentaţie şi clătirea, periajul sau consumul unei gume de mestecat nu mai mult de cinci-zece minute după fiecare gustare dulce.
Cum se înmulţesc streptococii
E adevărat că saliva neutralizează cumva aceşti acizi care se produc în urma consumului de băuturi dulci?
Da, saliva are rol de tampon, deci remineralizează leziunile iniţiale din smalţ. Dar dacă aceasta conţine o cantitate mare de streptococ mutans şi de lactobacili, dimpotrivă, are rol de atac. Dacă saliva are un pH alcalin, este adevărat că un volum mare de salivă spală şi remineralizează zonele atacate. Dar dacă o persoană are o secreţie salivară redusă sau are saliva foarte bogată în streptococ şi în lactobacili, ajută la dezvoltarea cariei dentare.
Cum se produc cele două tulpini: de lactobacili şi de streptococ?
Streptococii se înmulţesc în faza iniţială a cariei. Ei se hrănesc cu resturile alimentare, iar lactobacilii se înmulţesc pe baza zaharurilor din alimentaţie. În general, ne naştem cu o anumită concentraţie a acestor tulpini microbiene, dar le şi dezvoltăm în timp, cu obiceiurile noastre. Prin igienizare reducem nivelul acestor bacterii dăunătoare. Pasta de dinţi, mai ales fluorul din compoziţia ei are efect protector şi reduce mult din aceste bacterii, dar şi apele de gură care conţin clorhexidină, de exemplu, distrug şi inactivează aceste tulpini bacteriene.
Cam cât la sută din pacienţii dumneavoastră au o igienă orală corectă?
O igienă foarte bună înseamnă să aibă mai puţin de o treime din suprafaţa dinţilor acoperită de placă microbiană. Cred că numai 10-15% din pacienţi sunt atât de riguroşi cu igiena orală. În general, au o igienă medie şi există şi destul de mulţi pacienţi care au depozite mari de tartru, de placă microbiană. De altfel, noi, disciplina de sănătate orală, împreună cu cea de prevenţie şi de ortodonţie, de la Facultatea de Medicină Dentară, am făcut mai multe studii de evaluare a stării de sănătate la copiii din Bucureşti în ultimii cinci-şase ani şi am văzut că mai mult de 90% din ei nu cunosc tehnica de periaj corectă. Fac mişcările orizontale, oblice sau o combinaţie de astfel de mişcări. Ne-am dat seama că nici părinţii nu le-au transmis tehnicile corecte...
Nu trebuie să ne periem toţi la fel
Care este tehnica de periaj corectă?
Există, într-adevăr, o tehnică aplicabilă la majoritatea oamenilor, aşa-numita tehnică „a ruloului“. Dar nu trebuie să ne periem toţi la fel. Pentru persoanele care au lucrări protetice, deci punţi, de exemplu, este nevoie de un alt fel de mişcări, care să cureţe şi suprafeţele artificiale ale dinţilor, între lucrare şi gingie. La cei cu aparate ortodontice fixe, cu imobilizări metalice, trebuie curăţate bracket-urile foarte bine, deci tehnica este alta. La cei cu afectarea parodonţiului sau a gingiei, trebuie adăugate tehnici vibratorii, care masează gingia, fac o stimulare a circulaţiei gingivale. Tehnica de periaj se individualizează şi în funcţie de forma arcadei, în funcţie de numărul de dinţi prezenţi, de stadiul de îmbolnăvire parodontală. Se recomandă diferite combinaţii de tehnici, dar şi periuţe adecvate. Supleţea firelor este în funcţie de fragilitatea şi de afectarea ţesuturilor moi.
Dar cele mai bune periuţe care sunt?
Acum 10-15 ani, când noi predam materia de prevenţie, li se recomandau tuturor periuţe medii şi celor cu gingia foarte dură – periuţe hard, dure. Acum, majoritatea recomandă soft, deci periuţe moi, iar celor fără sângerări, fără probleme parodontale – pe cele medii. Mai important este ca periuţa să nu fie deteriorată. O limită la care ar trebui să schimbăm periuţa ar fi de trei luni. Dar este bine să observăm cum arată capetele firelor. Astfel, dacă ele sunt evazate şi se observă clar deteriorarea înseamnă că periuţa respectivă nu mai este activă şi trebuie schimbată. Capetele sunt din plastic şi sunt rotunjite la vârf, iar în momentul în care se deteriorează, devin nocive pentru gingie şi nu mai îndepărtează placa bacteriană.
Leziunile canceroase din cavitatea orală sunt asociate în primul rând cu fumatul şi consumul excesiv de alcool, dar pot fi cauzate şi de lucrări protetice sau de obturaţii incorect adaptate.
Periuţa electrică, pentru cei cu deficit motor
S-a specializat la Copenhaga
Data naşterii: 12 octombrie 1966
Studiile şi cariera:
În 1989 a absolvit Facultatea de Stomatologie Bucureşti, iar în 2002, a devenit medic primar stomatologie generală.
În prezent, este şef de lucrări la Catedra de Sănătate Orală şi Ştiinţe Comportamentale, în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“.
S-a specializat în Stomatologie Comunitară, Educaţie pentru Sănătate Orală şi Statistică Medicală la Copenhaga, în Danemarca, în 2001.
Locuieşte în: Bucureşti.
Periuţele electrice sunt recomandate?
Studiile arată că îndepărtează mai eficient din anumite zone placa microbiană. Dar acestea sunt recomandate în special persoanelor cu un deficit motor, care nu au manua-
litate suficientă, nu au interes şi nu pot deprinde o tehnică potrivită, persoanelor cu handicap, de exemplu.
Putem, prin perierea incorectă a dinţilor, să facem mai mult rău, adică să agresăm smalţul, de exemplu?
Prin mişcări orizontale, foarte dure, perierea dinţilor poate să ducă la deteriorarea danturii. Mai exact, smalţul din zona de convexitate maximă este abrazat prin aceste mişcări şi se pierd zone importante de smalţ, cu apariţia sensibilităţii dentare.
Atunci când cumpărăm aţă dentară la ce trebuie să fim atenţi?
Ar fi de dorit ca aţa dentară să fie cerată, pentru a putea să depăşească uşor contactele dintre dinţi. De asemenea, este de preferat să fie impregnată cu substanţe odorizante, cu mentă. Unele sunt impregnate cu fluor, ceea ce este benefic pentru spaţiile dintre dinţi mai ascunse, la care ajungem mai greu cu periuţa şi care sunt şi cele mai vulnerabile. Tehnica de folosire a aţei dentare necesită o instruire de către medic.
Există o predispoziţie genetică pentru carii? Cum se explică faptul că, în ciuda unei igiene orale similare, o persoană poate să aibă mai multe carii decât o alta?
Unele studii au demonstrat corelaţii între anumite gene şi o vulnerabilitate mai mare a smalţului. Dar diferenţele majore dintre persoane ţin de structura smalţului, deci de compoziţia chimică a smalţului, ţin de îndemânarea în a realiza tehnicile de periaj, dar ţin şi de stilul de viaţă, adică de dietă.
Testele de salivă îţi spun ce risc de carii ai
Există teste de salivă în funcţie de care să putem observa dacă nu cumva saliva este cea care ne predispune la carii?
Da. Există de puţin timp teste care se pot aplica în cabinet. Sunt puţin mai costisitoare şi probabil că, de aceea, medicii nu le aplică tuturor pacienţilor, dar în 15-20 de minute maximum se poate obţine concentraţia de streptococ, de lactobacili din salivă, volumul de salivă pe minut, pH-ul salivei şi capacitatea ei de apărare contra atacului acid.
Cam cât costă un astfel de test?
În jur de 70-80 de lei costă testul. Până acum patru-cinci ani, aceste teste presupuneau incubarea în incubatoare speciale, un timp foarte îndelungat, de peste 24 de ore, pentru creşterea coloniilor microbiene şi tehnici laborioase de colectare a salivei, mestecarea de parafină, determinarea pH-ului cu nişte benzi speciale. Dar acum, toate acestea se realizează foarte simplu cu un singur kit. Şi chiar este foarte important, pentru că pacientul află ce factori îi determină riscul carios. Adică dacă dieta este cea care îi creşte riscul de carii şi dacă trebuie schimbată compoziţia sau frecvenţa gustărilor, dacă saliva este cea care determină riscul mare de carie, dacă rezistenţa smalţului este scăzută, şi atunci se apelează la metode de creştere a rezistenţei prin fluorizarea locală, dacă terenul său determinat de cariile din antecedente şi în special din copilărie îi creşte predispoziţia... Uneori şi vârsta are influenţă asupra riscului carios. De exemplu, la vârstnici se poate dezvolta mai ales caria de rădăcină, fiindcă ei nu mai au atenţie şi forţă să realizeze tehnicile de periaj corespunzător. Şi în perioada copilăriei, cariile sunt mult mai active.
Acest articol a apărut în „Weekend Adevărul“.
Se încarcă comentariile...
