Distribuţia paralelă nu creează lipsă de medicamente

Operaţiunile de distribuţie paralelă – export-import paralel de medicamente - facilitate de piaţa liberă a Uniunii Europene, au în vedere medicamentele rămase, după satisfacerea cererii locale. Premisa distribuţiei paralele este diferenţa de preţ a medicamentelui dintre statele membre UE, iar termenul paralel, se referă la comercializarea medicamentelor în paralel cu sistemul tradiţonal de distribuţie al producătorului.

Stocul de medicamente care rămâne după ce nevoia pacienţilor a fost satisfăcută este redistribuit către pacienţii care au nevoie de acele medicamente în alte state ale Uniunii Europene, în condiţiile în care preţul în ţara de orgine este mai mic decât preţul în ţara de destinaţie. Acesta este şi motivul pentru care se spune că medicamentele care fac obiectul exportului paralel nu lipsesc de pe piaţă, pentru că reprezintă un stoc rămas, disponibil la un moment dat.

Discuţia în jurul distribuţiei paralele ca şi cauză a lipsei de medicamente pare în mod intenţionat menţinută neclară pentru a crea un adversar public. La o analiză mai atentă, se poate vedea că şi condiţiile de concurenţă de pe piaţa şi acţiunea autorităţilor fac ca fenomenul distribuţiei paralele să fie limitat şi atent supravegheat. 

În primul rând, având în vedere concurenţa puternică între distribuitorii angro pentru clienţi, respectiv farmacii, distribuitorii din ţara care exportă şi care se află în relaţie contractuală directă cu producatorii, îndeplinesc firesc, cu prioritate, cererea internă. 

În al doilea rând, în majoritatea ţărilor din Spaţiul Economic European legea obligă angrosiştii din ţările exportatoare, inclusiv din Romania, să satisfacă cererea internă înainte de a-şi exporta medicamentele prin distribuţia paralelă. Această obligaţie este impusă prin legislaţia naţională sau printr-un cod de conduită voluntar şi este numita "obligaţie de serviciu public", care garantează că va exista o cantitate suficientă de medicamente identificate ca fiind "esenţiale" în ţara respectivă. Dacă nu respectă prevederile legale, producatorii sau distribuitorii angro ai respectivelor medicamente riscă suspendarea licenţei şi închiderea activităţii de către autorităţi.

Au fost prezentate numeroase explicaţii plauzibile ca motive pentru lipsa de medicamente. Atât  Organizaţia Mondială a Sănătăţii, cât şi cercetarea academică independentă au analizat principalele motive de deficit şi distribuţia paralelă nu a fost identificată ca motiv al lipsei medicamentelor. 

Se pare că motivele diferă de la o ţară la alta şi de la un produs la altul. Cu toate acestea, la o privire mai atentă este clar că există câteva cauze comune care influenţează deficitul de medicamente.

Cele patru (4) motive principale pentru lipsuri sunt:

(1) retragerile de produse, deoarece companiile farmaceutice retrag în mod regulat medicamente de pe pieţe atunci când furnizarea medicamentului nu mai este considerată profitabilă;

(2) problemele de producţie cu care se confruntă producătorii datorită raţionalizării producţiei. Producţia se concentrează adesea asupra unui număr mic de facilităţi, făcându-le astfel vulnerabile la întreruperi;

(3) sisteme de cote introduse de producători pentru a-şi proteja monopolul şi a limita concurenţa, cotele de aprovizionare înseamnă că un producător limitează în mod intenţionat alimentarea cu medicamente la minim pentru a evita să rămână stocuri şi a bloca astfel distribuţia paralelă.  Atunci când cotele de aprovizionare sunt impuse fără flexibilitate şi fără să înţeleagă schimbările de pe piaţă, pot constitui un motiv pentru lipsa de medicamente.

(4) problemele de rambursare în sistemele naţionale de sănătate întârzie adesea plăţile către farmacii şi distribuitorii angro.

În Romania, criza oncologicelor ia amploare din nou, mulţi dintre pacienţii aflaţi în tratament cu aceste medicamente sau aflaţi pe listele de aşteptare, neavând soluţii de tratament. În acest context, exportul paralel a fost nominalizat din nou, în mod fals, şi în acest an, ca şi cauză principală a lipsei oncologicelor. 

În pofida tuturor evidenţelor din analizele europene pe această temă, cu contribuţia statelor membre;  a controlului amanunţit al exporturilor paralele efectuat de către autorităţi şi a multitudinii de factori care contribuie la criza de pe piaţă, exportul paralel ramane o marotă readusă constant în atenţia publică cu scopul de a distrage atenţia de la cauzele reale ale crizei. 

Acceptarea faptului că există un cumul de cauze care duc la  lipsa de medicamente şi este utilă o dezbatere transparentă între producători, distribuitori, autorităţi şi pacienţi despre un pachet de soluţii care să includă importul paralel, sunt soluţiile reală pentru a limita impactul crizelor asupra pacienţilor. 

Articol susţinut de ADEM România.