Diabetul zaharat, ucigaşul din umbră. Cei mai mulţi descoperă întâmplător că sunt bolnavi, trăind mult timp cu afecţiunea

În cele mai multe cazuri, boala este descoperită întâmplător FOTO Shutterstock

Ziua Mondială a Diabetului, marcată pe 14 noiembrie, este o iniţiativă a Federaţiei Internaţionale de Diabet, care îşi propune, cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, să informeze publicul larg cu privire la această afecţiune şi să educe persoanele care suferă de diabet.

Diabetul afectează peste 347 de milioane de oameni la nivel mondial, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Numărul persoanelor cu diabet este în creştere şi se estimează că, până în anul 2030, va ajunge la 552 de milioane. În cele mai multe cazuri, boala este descoperită întâmplător, pacienţii neconştientizând existenţa afecţiunii timp îndelungat. Printre cauzele care conduc la această situaţie se numără lipsa educaţiei medicale şi a informării cu privire la mijloacele de prevenţie şi tratament, dar şi cu privire la riscurile şi complicaţiile pe care această boală le poate genera în timp.

Riscul de deces este dublu la persoanele cu diabet
 
„În rândul persoanelor cu diabet zaharat, riscul de deces este dublu comparativ cu cel al persoanelor care nu suferă de această afecţiune. Dacă luăm în calcul şi toate complicaţiile acestei boli, ne dăm seama cât de importantă este educaţia specifică şi continuă a pacienţilor cu diabet pentru succesul terapiei şi controlul evoluţiei acestei afecţiuni pe termen lung‟, a subliniat Dan Zaharescu, director executiv la Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

Expertul a mai precizat că, datorită progreselor medicinei, astăzi se poate trăi timp îndelungat cu diabet. Accesul pacienţilor la tratamente de ultimă generaţie le poate îmbunătăţi semnificativ calitatea vieţii şi, implicit, a celor din jurul lor. Prin cercetare şi dezvoltare continuă, medicina modernă vizează descoperirea de noi molecule destinate terapiei diabetului zaharat, care să permită un control optim al glicemiei, contribuind astfel la prevenirea complicaţiilor şi creşterea speranţei de viaţă a pacienţilor.

„Printre direcţiile actuale de cercetare se numără: îmbunătăţirea calităţii insulinei, descoperirea unui nou mod de administrare a acesteia sau introducerea unor noi tratamente orale”, a mai adăugat Zaharescu.

Bolile cardiovasculare, cauzate şi de diabet

Diabetul creşte riscul de boli cardiovasculare şi accident vascular cerebral - 50% din persoanele cu diabet zaharat decedează ca urmare a bolilor cardiovasculare. De asemenea, diabetul zaharat reprezintă una din principalele cauze de insuficienţă renală, aproximativ 10-20% din persoanele cu diabet decedând din această cauză .

O altă complicaţie severă a diabetului este retinopatia diabetică (afectarea vaselor mici de la nivelul retinei), una din principalele cauze de orbire, astfel încât, după 15 ani de evoluţie a bolii, aproximativ 2% dintre cei afectaţi vor orbi.

Totodată, o complicaţie a diabetului zaharat este şi neuropatia diabetică, complicaţie în care sunt afectaţi nervii, care în asociere cu o circulaţie sangvină deficitară la nivelul membrelor inferioare, creşte riscul de ulceraţii şi amputaţii la acest nivel. Peste 50% dintre persoanele cu diabet prezintă această complicaţie,  care se manifestă prin: furnicături, dureri, senzaţie de amorţeală sau slăbiciune la nivelul picioarelor şi mâinilor.

Peste 1.500.000 de români, bolnavi de diabet

În România, conform celei de-a cincea ediţii a Atlasului de Diabet al Federaţiei Internaţionale de Diabet, în 2011, circa 1.506.000 de persoane sufereau de diabet zaharat. Mai mult, potrivit datelor Eurostat, în 2010, rata de deces a populaţiei afectate de diabet zaharat era de 8.7%.

Deşi, în prezent, în ţara noastră există un Program Naţional de Sănătate pentru Diabet, iar numărul medicamentelor aprobate de CASMB a înregistrat o creştere de 10% în anul 2010 faţă de 2009, finanţarea Programului de Diabet nu acoperă nevoile pacienţilor.
 
În ţările europene, bolile cronice precum diabetul, afecţiunile cardiovasculare, cancerul sau afecţiunile respiratorii reprezintă principalele cauze ale morbididăţii şi mortalităţii, 86% din totalul deceselor fiind generate deaceste afecţiuni cronice.