Diabetolog: „Prediabetul se poate vindeca, dacă este diagnosticat la timp“. Diabetul este însă incurabil

Diabetul este o afecţiune greu de manageriat

Multe persoane se pot afla în faza premergătoare diabetului, fără să ştie acest lucru. Explicaţia este simplă: prediabetul nu are simptome clare, se instalează lent, iar semnele acestuia sunt uşor de confundat cu cele ale altor afecţiuni.

Diagnosticul de prediabet este acea zonă oarecum incertă, când valorile cantităţii de glucoză din sânge sunt mai mari decât cele normale  - între 110 şi 125 miligrame/decilitru, dar mai mici decât valorile care ar defini diabetul zaharat, explică Dr. Julieta Cristescu, medic primar de diabet, nutriţie şi boli metabolice în cadrul Bio-Medica International.

Cum poate fi evitată tranziţia la diabetul zaharat

Prediabetul poate fi ţinut sub control astfel încât să nu se ajungă la diabet, dacă se depistează din timp şi se fac anumite schimbări în stilul de viaţă al pacienţilor. Medicul vorbeşte despre care sunt cauzele ce duc la apariţia prediabetului şi cum poate fi evitată tranziţia către diabetul zaharat.

Aproximativ 5% din români sunt diagnosticaţi în fiecare an cu prediabet, în contextul a ceea ce numim „sindrom metabolic”, potrivit ultimelor statistici. Mai mult de jumătate dintre aceşti pacienţi ajung la diagnosticul de diabet zaharat de tip 2, în decursul a 5-7 ani de când a fost depistat prediabetul.

Nu doar diabetul zaharat se numără printre consecinţele prediabetului - întregul organism are de suferit în urma prezenţei unei cantităţi mari de zahăr în sânge. Printre complicaţiile prediabetului se numără hipertensiunea arterială, nivelul modificat al fractiunilor de colesterol  - atât cel „bun“ - HDL, cât şi cel „rău“ - LDL, modificări ale trigliceridelor, predispoziţia pentru afecţiunile renale, oftalmologice, cardiovasculare.

Kilogramele în plus scad sensibilitatea la insulină

Lipsa de activitate fizică, excesul de grăsime din organism  - în special cel din jurul taliei, dar şi moştenirea genetică se numără printre factorii care pot duce la apariţia prediabetului.

Organismul persoanei diagnosticate cu această afecţiune nu mai procesează fiziologic zaharurile din sânge  - cunoscute şi sub numele de glucoză, în mod corespunzător. Ca urmare, acestea se acumulează la nivelul circulaţiei sangvine şi nu mai ajung la muşchi sau la alte ţesuturi, pentru a putea fi transformate în energie.

„Cea mai mare parte din glucoza din sânge provine de la alimentele pe care le consumăm. Când alimentele sunt digerate, zaharurile ajung în fluxul sanguin. Este nevoie de insulină  - hormon care este produs de pancreas - pentru ca acestea să fie „mutate“, transportate apoi la nivelul intracelula. În prezenţa insulinei circulante, glucidele ajung astfel la celule, fapt ce face ca glicemia să revină la nivele considerate normale. La persoanele cu prediabet, din cauza unei rezistenţe la insulina proprie  - mai ales la persoanele supraponderale sau obeze - sau o scădere a sensibilităţii la insulină, acest proces nu funcţionează corespunzător. Ca urmare, nivelul de zahăr din sânge devine tot mai crescut”, explică dr. Julieta Cristescu.

Atenţie la fresh-urile din fructe!

Factorii care cresc riscul de apariţie a prediabetului nu sunt puţini. Dintre aceştia, se evidenţiază: greutatea corporală crescută, lipsa de activitate fizică, moştenirea genetică, tulburările de somn, sindromul ovarelor polichistice, vârsta pacientului. Deşi afecţiunea poate apărea atât la copii, cât şi la adulţi, predispoziţia este mult mai mare după 45 de ani. „Persoanele aflate în această etapă a vieţii, tind să nu mai facă la fel de multă mişcare, să piardă masă musculară şi să câştige în greutate. În plus, prezenţa diabetului gestaţional în timpul unei sarcini şi unele obiceiuri alimentare, precum consumul frecvent de carne roşie, de alimente procesate sau de băuturi cu un conţinut ridicat de zahăr, chiar şi cele extrase direct din fructe, cresc riscul de apariţie a prediabetului”, adaugă medicul diabetolog.

Pentru depistarea prediabetului, medicul recomandă o serie de investigaţii: „determinarea glicemiei bazale şi dacă sunt semne sau suntem în prezenţa unor factori de risc  - persoane cu diabet zaharat în antecedente heredocolaterale - membri de familie, se urmăreşte şi glicemia de după masă, desigur, completate cu verificarea valorii hemoglobinei glicate HbA1C  - se poate vedea retroactiv cum au evoluat valorile glicemice în decursul a cel puţin trei luni în urmă, dar şi prin efectuarea testului de toleranţă la glucoză – TTGO.”

Se poate pune diagnosticul de preadiabet doar atunci când valorile analizelor sunt ridicate, dar nu suficient de mari încât să diagnosticheze diabetul zaharat, adaugă medicul diabetolog.

Senzaţia de sete continuă, motiv de îngrijorare pentru cei cu prediabet

Lista simptomelor care arată trecerea de la prediabet la diabet zaharat include senzaţia de sete continuă, nevoia de a urina mai des  - mai ales pe timpul nopţii, starea de oboseală persistentă, pierderea în greutate, deşi apetitul este acelaşi, şi de multe ori tulburări de vedere  - vederea „înceţoşată”.

Schimbări în stilul de viaţă pot să prevină agravarea prediabetului, respectiv tranziţia către diabet zaharat de tip 2. O alimentaţie cât mai sănătoasă, menţinerea unei greutăţi corporale optime şi mişcarea regulată pot face ca nivelul zahărului din sânge să ajungă la limitele normale.

Este important de ştiut că nu orice prediabet presupune apariţia diabetului zaharat. Este dovedit însă că ponderea cazurilor care se agravează spre acest diagnostic este una ridicată. Riscul de apariţie a diabetului creşte odată cu un nivel ridicat al colesterolului,a tensiunii arteriale, dar şi dacă pacientul este fumător.

„Prediabetul se poate ”vindeca”, dacă este diagnosticat la timp şi se respectă anumite reguli pentru întreaga viaţă. Diabetul însă, nu se vindeca propriu-zis, dar se poate menţine în limitele unui bun control al tuturor factorilor de risc, şi care să asigure o calitate bună a vieţii şi prelungirea speranţei de viaţă, aşa cum o dovedesc nenumăratele studii clinic”, atrage atenţia dr.Julieta Cristescu, medic primar  de diabet, nutriţie şi boli metabolice.

Medicul recomandă pacienţilor cu prediabet o alimentaţie cât mai sănătoasă şi echilibrată: să consume multe legume, cereale integrale, proteine, dar şi alimente bogate în fibre, mai ales că acestea menţin pentru mai mult timp senzaţia de saţietate.  Foarte utilă este, de asemenea, practicarea oricărei forme de activitate fizică pentru 30 de minute, în fiecare zi, dar şi menţinerea greutăţii corporale în limitele normale  - chiar şi pierderea a 5%-10% din greutate poate să aducă beneficii.