Deprinde arta de a fi în armonie cu tine însuţi!

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Când modul nostru de a gândi este echilibrat, şi corpul funcţionează în deplină armonie. Şi reciproca este valabilă: când organismul este în suferinţă, tensiunea psihică nu va întârzia să apară. Starea noastră de bine depinde, aşadar, în egală măsură de cele două. Însă menţinerea echilibrului între ele este o adevărată artă.

Poate că nu o conştientizăm pe cât ar ­trebui, dar legătura dintre minte şi trup ­este una foarte puternică. De exemplu, dacă simţim iminenţa unui pericol, corpul reacţio­nează prin declanşarea unei stări de alertă: creşte secreţia de adrenalină, încordează musculatura şi „ascute" simţurile pentru ca noi să fim pregătiţi să înfruntăm primejdia. O ­altă dovadă: supărările, stresul şi anxietatea se manifestă printr-o pleiadă de simptome pentru care nu găsim o cauză organică şi pe care adesea nu reuşim să le tratăm, oricâte medicamente am lua.

O interacţiune complexă

Toate organele şi ţesuturile noastre sunt controlate de hormonii secretaţi de glandele endocrine. Acestea se află sub comanda glandei pituitare (hipofiza). Mai departe, activitatea ei ­este influen­ţată de impulsurile nervoase şi de substanţele chimice produse de hipotalamus, parte a creierului aflată în vecinătate, care controlează procesele involuntare: respiraţie, tensiune arterială, temperatură, bătăile inimii etc. Toate celelalte părţi ale creierului interacţionează cu hipotalamusul prin intermediul fibrelor nervoase, aşa ­încât procesele intelectuale şi emoţiile care implică orice zonă cerebrală îşi pun amprenta asupra modului de funcţionare a tuturor organelor şi ţesuturilor.

Tensiunea psihică, de exemplu, se face simţită prin dureri de spate şi în piept, gât înţepenit, modificări ale apetitului, suferinţe gastrice, constipaţie sau diaree, tensiune arterială crescută, insomnii, palpitaţii, probleme sexuale, transpiraţii excesive şi lista ar putea continua. Emoţiile foarte intense au un impact şi mai puternic asupra stării fizice. Specialiştii Academiei de Medicină din New York au observat că bolile autoimune de tipul poliartritei reumatoide, psoriazisului şi diabetului insulino-dependent sunt mai frecvente la persoanele ­care suferă de stres posttraumatic.

Meditaţia aduce relaxarea

Nervii şi stresul ne pot crea probleme gastrice şi cardiace

image

În fiecare zi, ne facem milioane de gânduri, conştiente şi subconştiente. Oricine a încercat să mediteze pentru câteva minute a realizat cât de „aglomerată" este mintea sa şi cât de dificil este să-şi controleze gândurile. O tehnică prin care te poţi detaşa şi detensiona este meditaţia. În filozofia orientală, efectele binefăcătoare ale meditaţiei nu se limitează la relaxare. Ea poate preveni sau atenua o multitudine de boli. Medicina modernă a demonstrat cel puţin o parte din mecanismul prin care acţionează.

Potrivit cercetărilor, meditaţia poate influenţa fluxul sangvin şi undele cerebrale. Efectul ei este chiar mai puternic decât cel al morfinei, după cum susţin oamenii de ştiinţă de la Universitatea „Wake Forrest" din SUA. O formă de meditaţie este şi rugăciunea, care face nu doar trupul mai uşor, ci şi sufletul. Prin rugăciune găsim răgaz pentru a ne detaşa de lumea exterioară şi pentru a privi înlăuntrul nostru.

Învaţă să respiri corect!

Respiraţia este un proces involuntar, însă ea poate fi controlată pentru a combate oboseala, stresul şi tensiunea nervoasă. Din păcate, multe persoane nu-i acordă importanţă şi au tendinţa de a respira superficial, scurt şi rapid, iar efectul este reducerea aportului de oxigen, cu consecinţe asupra sănătăţii aparatului respirator, a celui cardiovascular, asupra tonusului psihic şi nivelului de energie. Respiraţia corectă este cea profundă, care „pleacă" din stomac şi ridică diafragma. Ea oxigenează mai eficient ţesuturile şi are o influenţă benefică asupra sistemelor nervos, muscular şi cardiovascular.

Iată un exerciţiu de respiraţie prin care poţi obţine o stare de relaxare:
- mergi într-un parc sau stai în faţa unui geam deschis, închide ochii şi începe exerciţiul prin a scoate aerul din plămâni.
- apoi, inhalează îndelung, până când vei simţi cutia toracică plină cu aer.
- Reţine aerul pentru două-trei secunde şi eliberează-l treptat, în totalitate, relaxând cutia toracică şi întreaga musculatură.
- Încearcă să te eliberezi de orice gânduri în timpul acestui exerciţiu.
- Repetă-l timp de cinci minute în fiecare zi.

Recomandare editorială

Reţetă pentru minte şi corp. Cum să vindeci durerile trupului
Dr. John E. Sarno, profesor de medicină recuperatorie la Universitatea „New York", descrie modul în care emoţiile ajung să ne îmbolnăvească.
Editura Trei, Preţ: 29 lei

Tehnici pentru începători

Sigur că doar de la un specialist poţi deprinde principiile şi tehnicile cele mai eficiente de meditaţie, dar o poţi practica la nivel de începător urmând câteva reguli:
- Alege ca loc de meditaţie o încăpere în care este linişte.
- Stai în poziţie şezândă (sau într-o postură yoghină), cu dosul palmelor sprijinite pe genunchii îndoiţi şi cu ochii închişi. Închiderea ochilor este cea mai simplă metodă prin care ne putem destinde psihic, însă nu suficient.
- Încearcă să elimini, pe cât posibil, gândurile şi preocupările care te împovărează.
- Relaxează-ţi corpul gradat, începând cu picioarele, apoi trunchiul, braţele, gâtul şi capul.
- Concentrează-te asupra ritmului respiraţiei.
- Menţine această stare de relaxare timp de 20-30 de minute. Repetă exerciţiul zilnic sau cel puţin în zilele în care te simţi mai tensionat.

Cum influenţează emoţiile funcţionarea organelor



Specialistul nostru

Lena Rusti
psiholog psihoterapeut

Modul în care ne raportăm la realitatea care ne înconjoară, părerea noastră despre propria fiinţă şi despre alegerile pe care le facem în viaţă, modul în care îi privim pe ceilalţi şi cel în care alegem să ne raportăm la experienţele noastre de zi cu zi sunt lucruri esenţiale pentru sănătatea noastră mentală şi fizică. Cu cât mediul este mai stresant, cu atât mai importantă devine atitudinea individului în realitatea din care face parte. Pentru că mintea, singură, poate crea o barieră dincolo de care mediul să nu devină un factor nociv pentru corp şi minte. Uneori, nu putem alege mediul din care facem parte, însă cu siguranţă putem alege felul în care ne raportăm la el.

Efect

Emoţiile negative ne pot slăbi imunitatea, lăsându-ne expuşi în faţa bolilor.

Atitudinea contează în lupta cu bolile

De maniera în care ne gestionăm emoţiile depinde în mare măsură sănătatea noastră fizică, fiindcă gândurile noastre pot influenţa riscul de îmbolnăvire şi procesul de vindecare. Speranţa şi optimismul, două expresii ale gândirii pozitive, ne ajută nu doar să prevenim boli, ci şi să le atenuăm din agresivitate atunci când s-au instalat. Au demonstrat-o numeroase cercetări axate pe impactul atitudinii în lupta cu bolile. De exemplu, un studiu publicat luna trecută de specialiştii Centrului Medical al Universităţii „Duke" din SUA arăta că bolnavii cardiaci care nu se lasă dominaţi de pesimism au o viaţă mai lungă decât cei care pun răul înainte.

„Mesajul nostru este că dacă ai aşteptări pozitive nu doar că te vei simţi mai bine, dar ai putea trăi mai mult", spunea coordonatorul studiului, profesorul emerit John Barefoot. Tot cercetătorii americani, de data aceasta ai Clinicii Mayo, au descoperit că pesimismul este el însuşi un factor de risc pentru decesul prematur, şi aceasta pentru că el afectează în mod direct sănătatea.

Optimismul ne poate vindeca

Persoanele care nu sunt optimiste din fire pot învăţa să-şi schimbe atitudinea în faţa vieţii. Străduieşte-te să vezi aspectele pozitive ale situaţiilor cu care te confrunţi. Dacă ai credinţa că ţi se vor întâmpla lucruri bune, te vei deschide interior pentru a recunoaşte acele lucruri. O persoană bolnavă care este încrezătoare că se va vindeca va reuşi să se mobilizeze mai mult în această direcţie şi se va simţi mai bine, printr-un mecanism similar celui placebo, care îmbunătăţeşte starea de sănătate în absenţa unui tratament real. O altă cale prin care poţi căpăta o doză de optimism este să înveţi să minimizezi eşecurile pe care le trăieşti. Ele nu sunt întotdeauna rezultatul slăbiciunii personale, ci suma unor circumstanţe nefavorabile şi independente de tine. Nu privi eşecurile ca pe o fatalitate ce te urmăreşte pas cu pas!

De ce este importantă autocunoaşterea

image

Un psiholog te poate ajuta să te cunoşti mai bine şi să devii mai încrezător în tine



Nu puţine sunt situaţiile în care ne percepem distorsionat, asemeni unei adolescente care-şi vede silueta în oglindă mai rotunjită decât este în realitate. O persoană care se percepe mai plinuţă, mai puţin inteligentă sau mai puţin agreată de cei din jur îşi pune în pericol performanţele profesionale, relaţiile sociale ori afective şi sănătatea. Autocunoaşterea presupune să afli cine eşti, de ce eşti în stare şi ce te ajută să te simţi bine în propria-ţi piele. ­Analizează-ţi reacţiile, comportamentul şi deciziile, acordă atenţie nevoilor pe care le ai, evaluează-ţi obiectiv performanţele şi descoperă-ţi atuurile pentru a construi corect imaginea de sine.

Dobândeşte încredere în tine!

O atitudine pozitivă şi sănătoasă implică să avem încredere în noi, în deciziile noastre şi în propria capacitate de a rezolva lucruri. Nu putem dobândi o astfel de atitudine dacă avem o stimă de sine scăzută şi dacă devenim un „sac" ce adună frustrări cu repercusiuni asupra sănătăţii fizice şi psihice. Persoanele încrezătoare în forţele proprii sunt mai puţin tensionate şi nu privesc provocările ca pe o fatalitate, atitudine care le ajută să le gestioneze mai eficient.

Recomandare editorială

Ayurveda. Să trăim în echilibru cu forţele vitale
Ayurveda este învăţătura indiană despre echilibrul care trebuie să existe între trup, suflet, spirit şi univers. Ea se bazează pe o alimentaţie raţională, masaj şi tehnici de relaxare.
Editura Niculescu, Preţ: 5 lei

Cum te ajută terapia prin artă

Nu aspectul picturii sau sculpturii este preocuparea importantă în cadrul terapiei prin artă, ci lucrurile pe care ai reuşit să le expui prin intermediul ei. Ce este această formă de terapie? Un tip de psihoterapie care ne poate ajuta să ne exprimăm şi să ne cunoaştem mai bine şi care utilizează creaţia artistică în acest scop. Prin această modalitate diferită de exprimare ne putem exterioriza, afirma şi detensiona, pentru ca în cele din urmă să dobândim o stare psihică mai bună. Şedinţele se desfăşoară individual sau în grup, în ateliere de artă, sub supravegherea unui psihoterapeut. Acesta interpretează lucrările şi încurajează pacientul să le aducă schimbări astfel încât să-i modifice în bine viziunea asupra vieţii.

Hipnoza, o altfel de relaxare

O tehnică privită încă circumspect de ­unele persoane, care-i atribuie semnificaţii mistice, hipnoza ne-ar putea ajuta să atenuăm tensiunea psihică şi unele probleme de sănătate. Încep să apară tot mai multe date ştiinţifice care atestă eficienţa acestei terapii în tratamentul unor probleme precum anxietatea, atacurile de panică, dependenţele de fumat şi de alcool şi chiar obezitatea (prin inducerea unui comportament alimentar sănătos). Hipnoza induce o stare de relaxare mai profundă decât cea pe care am putea-o obţine prin tehnicile obişnuite.

Specialistul nostru

Mihaela Popa
psiholog, ­psihoterapeut şi trainer

Pentru a-ţi putea menţine echilibrul psihic, este foarte important să stabileşti care sunt principalele tale obiective în viaţă, pentru ca, ori de câte ori apare ­câte ­ceva care te influenţează negativ să ştii ce direcţie să urmezi. Astfel, vei reuşi să treci ­peste situaţiile neplăcute ­fără să te demoralizezi şi fără să-ţi perturbi echilibrul psihic. De asemenea, pentru a dobândi un tonus psihic bun, poţi recurge la câteva trucuri uşor de pus în practică în fiecare zi.

Dimineaţa, la trezire, ­gândeşte-te cum va fi ziua respectivă şi vizualizează ceea ce-ţi doreşti să se întâmple. Dacă vei dansa zilnic, la prima oră a dimineţii, timp de două-trei minute pe o melodie ritmată, vei reuşi să-ţi creşti nivelul de energie şi să te binedispui. Un alt truc este să spui cu ­voce tare în fiecare zi ce anume iubeşti să faci: „iubesc călătoriile", „iubesc ciocolata", „iubesc muzica" etc. Cu cât vei pronunţa mai des cuvântul „iubesc", cu atât îţi va creşte mai mult nivelul de energie pozitivă.

Constatare

Persoanele optimiste sunt mai sănătoase decât cele negativiste.


image
Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite