De ce ignorăm virusul HPV, asasinul perfid care ucide mii de românce în fiecare an
0
Doi medici arată ce este virusul HPV - adesea ignorat la noi -, cum intervine acesta în apariţia cancerului de col uterin, dar şi cum ar trebui să comunice autorităţile pentru o campanie de vaccinare reuşită, reluată după un deceniu de pauză.
„În toamna lui 2020 m-am dus la ginecolog cu o candidoză şi cu o lipsă a menstruaţiei. Am pus lipsa asta în cârca ovarelor polichistice, a stresului cauzat de moartea câinelui şi a faptului că din clasa a 8-a, de când mi-a venit prima dată, n-a vrut niciodată să fie o menstruaţie regulată. Aşa că eram flower power (n.r. – liniştită) cât de cât. Am intrat în cabinetul unei ginecoloage noi, am dat trimiterea, mi-a pus câteva întrebări şi apoi am anunţat-o că după secreţie, testul Papanicolau şi ecografia transvaginală, vreau să îmi fac şi testul de genotipare pentru HPV. Era al treilea ginecolog în faţa căruia deschideam subiectul: primii doi îmi spuseseră «nu» pentru că «ce sens are, domnişoară? Până în 30 de ani, oricum apare şi dispare». Mi-a zis şi ea de faza cu 30 de ani, dar că nu e o idee rea şi să-l amânăm până vin rezultatele de la Papanicolau. Mi-am dat jos nădragii şi chiloţii, m-am crăcănat în şosete pe patul/scaunul cu pricina şi după o primă privire la vulva mea, mi-a zis «Da, ai avut HPV şi posibil încă să ai. Ai condiloame între vulvă şi anus, care sunt semne ale anumitor tulpini». Să mă scurg pe podea şi nu alta. Le simţisem, le văzusem, erau acolo şi la ultimele două vizite la ginecolog, dar erau atât de mici şi atât de regular looking (n.r. – cu aspect normal) încât nu-mi păruseră suspecte, iar medicii în faţa cărora mă crăcănasem anterior nu scoseseră nicio vorbă despre ele. După mai multe ture de analize şi tratamente, am repetat Papanicolau, am făcut genotiparea HPV şi am una dintre tulpinile cu risc crescut de cancer de col uterin. Sunt pe tratament şi mă simt super OK, dar sunt furioasă. Primul sentiment a fost unul de panică, «adică eu am mers anual la ginecolog, am plătit la privat, am pus întrebări şi tot mi-am luat-o?»“, povesteşte o tânără de 27 de ani, pe pagina personală de Facebook, despre cum a aflat că are o infecţie cu HPV.
Româncele, fruntaşe la mortalitate
Această tânără se află într-o situaţie fericită. A ajuns la timp la medic. Pentru alte mii de femei însă, situaţia se complică atunci când descoperă prea târziu că au o infecţie persistentă cu HPV: dezvoltă cancer de col uterin. Peste 3.000 de românce sunt diagnosticate anual cu acest tip de cancer şi mai mult de jumătate dintre ele pierd lupta, România fiind ţara din UE cu cea mai mare mortalitate cauzată de această boală. Cinci femei din grupa de vârstă 20-50 de ani mor zilnic, în medie, în România, de cancer de col uterin, o boală a femeilor tinere, ce poate fi prevenită numai prin vaccinarea împotriva virusului HPV. Cum s-a ajuns aici? Pe scurt: din cauza lipsei campaniilor de vaccinare şi a screeningului de col uterin. Cancerul de col uterin poate fi depistat prin testul Babeş-Papanicolau, o investigaţie medicală simplă, medicii ginecologi recomandând ca toate femeile cu vârsta între 18 şi 64 de ani să facă anual testul. „Eficienţa vaccinării nu se vede imediat, ci peste 10, 20, 30 de ani, şi probabil de aceea nu reprezintă interes pentru politicienii de moment“, a explicat prof. dr. Radu Vlădăreanu, preşedintele Societăţii Române de Obstetrică – Ginecologie, pentru „Weekend Adevărul“.
Ce este HPV-ul şi cât de periculos este
Virusul HPV (Human Papiloma Virus) este cea mai cunoscută infecţie virală cu transmitere exclusiv sexuală din lume. Aproape fiecare persoană activă din punct de vedere sexual intră, pe parcursul vieţii, în contact cu cel puţin una dintre tulpinile virusului. „Majoritatea infecţiilor cu HPV sunt tranzitorii – adică sunt eliminate de sistemul imunitar – şi nu au un impact deosebit pe specia umană. Însă, o parte din ele sunt infecţii persistente, care rămân. Există peste 100 de tipuri de HPV, iar unele dintre ele sunt foarte periculoase. Dacă acea infecţie persistentă este cu anumite tipuri de HPV, această situaţie poate să ducă la cancere în sfera ano-genitală, la femeie, dar şi la bărbat. Cel mai frecvent – şi aşa a început cunoaşterea virusului HPV – este cancerul de col uterin, care este şi foarte ucigaş“, ne explică prof. dr. Radu Vlădăreanu. Aşadar, tipurile de HPV se clasifică în trei categorii: cu risc înalt de cancer, cu risc intermediar şi cu risc scăzut.
Prof. dr. Radu Vlădăreanu FOTO Facebook
Cât de eficace e vaccinul
Tipurile 16 şi 18 sunt cel mai de temut tipuri de HPV, mai explică dr. Vlădăreanu, căci împreună „asigură peste 70% din totalul cancerelor de col uterin din lume“. „Tipurile acestea de risc înalt nu dau numai cancer de col uterin, ci sunt responsabile şi pentru apariţia altor tipuri de cancer: cancerul laringian, cancerul faringian, penian, vulvar, anal şi tegumentar. Aşadar, ambele sexe sunt în pericol din cauza infecţiei cu HPV“, adaugă doctorul, care aminteşte că nu există tratament pentru infecţia cu HPV. „Putem doar să tratăm chirurgical leziunile de col uterin deja instalate din cauza acţiunii virusului HPV, în timp. Tocmai de aceea, singura modalitate prin care putem preveni infecţia cu HPV şi bolile grave asociate acestei infecţii este vaccinul anti-HPV, care acoperă 90% dintre tulpinile virusului HPV aflate în circulaţie“.
Vârsta ideală pentru vaccinare
De altfel, Organizaţia Mondială a Sănătaţii (OMS) a adoptat o strategie globală prin care îşi propune să grăbească eliminarea cancerului de col uterin pentru perioada 2020–2030. Pentru ca acest obiectiv să fie îndeplinit, ar trebui ca 90% dintre fete să fie vaccinate complet cu vaccinul anti-HPV până la vârsta de 15 ani, 70% dintre femei să fie supuse unui test de înaltă performanţă până la 35 de ani (n.r. – examenul Babeş Papanicolau) şi din nou până la vârsta de 45 de ani. De asemenea, ar trebui ca 90% dintre femeile identificate cu boli de col uterin să primească tratament (n.r. – 90% dintre femeile cu leziuni precanceroase şi 90% dintre femeile cu cancer invaziv).
Vârsta ideală pentru vaccinare anti-HPV este de 11-14 ani, beneficiul maxim fiind obţinut în momentul în care vaccinul este administrat înainte de începerea vieţii sexuale. În plus, explică dr. Vlădăreanu, nivelul cel mai bun de anticorpi îl obţinem între 9 şi14 ani. „Atunci se obţine cel mai mare titlu de anticorpi protectori, care durează cel mai mult. Şi, mai mult ca sigur, eficienţa acestei vaccinări se păstrează de-a lungul întregii vieţi.“ Acesta este şi motivul pentru care atât România, cât şi alte ţări din UE, au decis ca grupul ţintă al campaniilor de vaccinare anti-HPV să fie cel cu vârste cuprinse între 11-14 ani, după cum explică şi Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă. Cu toate acestea, vaccinarea adolescentelor ar trebui să continue şi după vârsta de 14 ani, fapt susţinut şi de medicul de familie Gindrovel Dumitra, coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societăţii Naţionale de Medicina Familiei: „Avem suficiente argumente la nivel individual ca adolescentele să fie vaccinate în continuare, cel puţin până la vârsta de 25 de ani, acolo unde este zona maximă de infecţie. Multe ţări au şi un program de recuperare a fetelor care nu au putut să prindă vaccinul între 9 şi 14 ani şi îl pot administra în intervalul 15-25 de ani“.
Limita superioară a vacinării anti-HPV este de 45 de ani, însă nivelul de protecţie dat de vaccin scade. La vârsta adultă este nevoie de trei doze, iar fiecare costă în jur de 650 de lei. Recomandarea medicilor este ca înainte de administrarea vaccinului, femeile adulte să parcurgă mai întâi examenul Babeş Papanicolau, căci în intervalul 15-25 de ani se produc cele mai multe infecţii cu HPV şi pot exista leziuni neoplazice pe colul uterin. De asemenea, după cum explică prof. dr. Radu Vlădăreanu, şi femeile care au deja infecţie cu HPV se pot vaccina. Deşi vaccinul nu are rol curativ, terapeutic, el poate preveni formarea unor noi leziuni, după îndepărtarea chirurgicală a celor existente, şi infectarea cu alte tulpini de HPV.
A doua campanie anti-HPV în România, debut peste aşteptări
28.689 de adolescente din România au fost vaccinate împotriva virusului HPV în 2020, în primul an în care campania de vaccinare s-a reluat, după mai bine 10 ani de pauză, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Sănătate Publică – Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, şi confirmate de Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă. Vaccinarea gratuită anti-HPV în România se adresează, deocamdată, doar fetelor cu vârste cuprinse între 11 şi 14 ani, însă Ministerul Sănătăţii va lua în calcul extinderea vaccinării la adolescentele de până în 18 ani, dar şi la băieţi, la solicitarea mai multor ONG-uri şi asociaţii, precum cea fondată de Ana Măiţă, preşedinta asociaţiei Mame pentru Mame.
Ana Măiţă FOTO Facebook
În urmă cu trei ani, Măiţă, – numită în 2019 de către OMS, alături de medicul pediatru Mihai Craiu, erou al vaccinării – a luat decizia de a se vaccina anti-HPV în direct, pe Facebook, pentru a da un exemplu şi altor femei adulte, care încă aveau temeri şi îndoieli legate de vaccin. Îşi aminteşte însă că a avut parte de zeci de reacţii negative şi injurii. Anul acesta însă, atmosfera s-a schimbat, mărturiseşte Ana Măiţă. De ce? Datorită muncii depuse de ONG-uri, asociaţii, medici ginecologi şi medici de familie laolaltă, care au făcut presiuni asupra autorităţilor şi Ministerului Sănătăţii să cumpere dozele de vaccin necesare pentru a acoperi cererea.
„Pe 8 martie, anul acesta, ne-am pozat şi băieţii, atunci când i-am vaccinat. Peste 40.000 de părinţi au reacţionat pozitiv, m-au întrebat cum am făcut rost de vaccin, care-i schema, că şi-ar dori şi ei să-şi vaccineze copiii. Căci şi-au pus fetiţele pe lista de asteptare, dar încă n-au primit vaccinul. Nu toate familiile au posibilitatea să-şi achiziţioneze vacinul, cum am făcut noi, dar toţi adolescenţii au dreptul la acest vaccin, care-i protejează de nişte cancere mutilante şi posibil fatale. Astfel, statul român, ca să se numească stat european şi ca să apere viitoarele generaţii de nişte boli fatale, trebuie să facă acest efort de a achiziţiona vaccinuri. Este un efort care va economisi de fapt foarte mulţi bani, care altfel s-ar fi cheltuit pentru tratamente oncologice“, spune Ana Măiţă.
Promovând vaccinarea până la moarte
Preşedinta asociaţiei Mame pentru Mame aminteşte că lupta ei pentru promovarea vaccinării anti-HPV a fost inspirată de o tânără de 27 de ani din Irlanda, Laura Brennan, care a pierdut lupta cu cancerul de col uterin, dar care şi-a dedicat ultimii ani din viaţă promovării vaccinării şi a prevenţiei anti-HPV. „M-a impresionat foarte mult povestea ei, pentru că ea, o tânără frumoasă şi veselă, în loc să-şi petreacă ultimii ani din viaţă poate distrându-se, poate călătorind, a ales să facă campanie pentru vaccinare. A fost atacată de antivaccinişti şi a fost acuzată că minte, că e plătită, a fost acuzată de nişte lucruri groaznice. Şi ea era pe moarte, de fapt. A promovat vaccinul până la ultima suflare“.
Ana Măiţă îşi aminteşte şi de o mamă care a pierdut lupta cu cancerul de col uterin la numai 35 de ani, lăsând în urmă un băieţel de numai doi ani: „S-a luptat cu tot ce a avut ca să trăiască, căci avea un copil mic. Din păcate, nu a reuşit, iar în ultimele luni de viaţă, când ştia că nu va supravieţui, îmi spunea: «Ştii care e temerea mea cea mai mare? Nu că mor, că asta am acceptat, e neşansa mea. Temerea mea cea mai mare e că bebeluşul meu nu mă va ţine minte, pentru că e prea mic să-şi formeze amintiri cu mine. Şi eu mă duc înainte». Mi-a rupt sufletul“.
2008: eşecul primei campanii de vaccinare
În anul 2008, România se număra printre primele ţări care introduceau vaccinarea împotriva HPV, simultan cu Marea Britanie. Campania de atunci a fost însă un eşec total – doar 2% dintre fetele eligibile au fost vaccinate. De ce? Autorităţile au fost luate prin surprindere de numărul mare de informaţii neverificate, nu au avut capacitate de reacţie, iar mass-media a contribuit la formarea şi propagarea miturilor antivaccin, după cum explică pentru „Weekend Adevărul“, Gindrovel Dumitra, unul dintre medicii de familie care a pus tot timpul presiune pe autorităţi pentru a asigura vaccinarea gratuită a adolescenţilor şi care a iniţiat campanii de informare şi vaccinare în şcoli.
„În 2008, în România, nu exista campanie antivaccin. Pur şi simplu, acoperirile vaccinale raportate de către statul român la momentul respectiv mergeau la peste 95%. Adică, România atingea ţinta fără niciun fel de problemă. Practic, anul 2008 şi începerea campaniei de vaccinare anti-HPV a reprezentat şi debutul mişcării antivaccin în România. România cumpăra atunci zeci de mii de doze pentru fetiţele cu vârste de 9-14 ani. Dacă mişcarea antivaccin îşi făcuse apariţia în alte state, precum Danemarca, Germania, Olanda, încă de prin ’98- ’99 – iar populaţia din ţările occidentale se obişnuise cu zgomotul de fond al mişcării antivacciniste, şi, într-un fel sau altul, era ignorată – populaţia României nu era obişnuită cu aşa ceva, nu fusese expusă anterior şi, mai ales, nu avea acele mecanisme de răspuns amorsate atât la nivel individual, cât mai ales la nivel guvernamental. Îmi amintesc perfect că am auzit la radio o declaraţie din partea unui autor din domeniu: «Eu, dacă aş avea o fetiţă, nu aş vaccina-o. Seara, un post de ştiri dădea că în SUA au murit nu stiu câte femei. Apăruse ştirea că vaccinul provoacă infertilitate – că, de fapt, îmbolnăvim fetiţele. Apăruse şi un comunicat din partea unor organizaţii, de pe lângă Biserică, în care scria că dacă vaccinăm fetiţe împotriva unei boli cu transmitere sexuală, încurajăm de fapt comportamentele necreştine, în sensul de a avea contact cu mai mulţi parteneri. În momentul în care ai astfel de incertitudini plasate în populaţie, e clar că un parinte va alege să-şi protejeze fetiţa neadministrând acel vaccin, după ce a auzit la televizor. În egală măsură, am fost surprinşi şi noi, corpul profesional. Ceea ce vedem în acest moment, că avem un număr mai mare de femei care aceptă vaccinarea, este un fenomen complex la care s-a muncit timp de 10 ani“.
Ingredientele unei campanii de succes
De asemenea, pentru ca noua campania să fie un succes – iar datele sunt deja promiţătoare –, sunt necesare campanii de informare la nivel naţional, de un comitet de criză în comunicare la nivelul Ministerului Sănătăţii sau Institutului de Sănătate Publică, dar şi de implicarea tuturor profesonişilor din domeniu, „pentru ca toate aceste mituri care apar – şi vedem bine că mişcarea antivaccin are o resursă inepuizabilă de idei – să fie demontate rapid, aşa încât ele să nu se rostogolească în mass-media şi să provoace mai multe pagube după aceea“, a spus Dumitra. Atât medicul de familie, cât şi prof. dr. Radu Vlădăreanu sunt de acord că o campanie de informare asemănătoare celei pe care o vedem pentru vaccinul împotriva SARS-CoV2 ar ajuta foarte mult.
Mai mult, procedura de vaccinare anti-HPV ar trebui simplificată – spune şi preşedinta Asociaţiei Mame pentru Mame – şi introdusă o platformă digitală pentru programarea dozelor, după modelul celei pentru vaccinul anti-COVID-19: „Astfel, Ministerul Sănătăţii poate să aibă o situaţie transparentă, directă, la zi, a numărului de cereri şi poate să-şi planifice achiziţii pe mai mulţi ani, care să acopere aceste cereri“. Mai mult, Vlădăreanu a solicitat ministerului să organizeze chiar un maraton al vaccinării, începând cu Bucureşti, tot după modelul celui aflat în desfăşurare pentru vaccinarea anti-COVID-19: „Sigur că momentan prioritatea rămâne vaccinarea COVID, dar poate când acest lucru se va mai linişti, rămâne în discuţie această idee şi sunt convins că vom găsi voluntari care vor participa“.
Ioana Mihăilă, Ministrul Sănătăţii: „Părinţii primesc multe informaţii false, răspândite mai ales în mediul online“
Ministrul Sănătăţii, medicul endocrinolog Ioana Mihăilă, spune că are în vedere extinderea campaniei de vaccinare anti-HPV şi la adolescentele de peste 14 ani, dar şi la băieţi. Potrivit acesteia, foarte importantă este diseminarea informaţiilor corecte, explicate cât mai detaliat părinţilor care încă nu au înţeles de ce este atât de important acest ser – cât de mult ajută pentru prevenirea transmiterii virusului HPV, care este foarte contagios în lipsa vaccinului şi care provoacă mai multe tipuri de cancer.
Ioana Mihăilă FOTO Arhivă personală
„Weekend Adevărul“: Este prima campanie de vaccinare anti-HPV derulată în ţara noastră după mai bine de 10 ani şi după un eşec total al primei campanii, din 2008, când doar 2% dintre fetele eligibile au fost vaccinate. Ce greşeli credeţi că s-au făcut atunci şi cum va comunica Ministerul Sănătăţii acum, pentru a evita un alt eşec?
Ioana Mihăilă: Din informaţiile lunare transmise de Institutul Naţional de Sănătate Publică – Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisbile, numărul persoanelor care s-au vaccinat împotriva HPV, în perioada 1 ianuarie 2020 - 31 decembrie 2020, a fost de 28.689 de persoane. De asemenea, numărul persoanelor care au solicitat să se vaccineze împotriva HPV în perioada 1 ianuarie 2020 - 31 decembrie 2020 a fost de 28.169 de de persoane. Abordarea mea este să mă uit pe ce avem de făcut acum. Să extindem programul astfel încât mai multe persoane să beneficieze de vaccin, să comunicăm eficient, să implicăm medici de familie, persoane publice, să facem o campanie de informare clară care să ajungă la publicul larg cu explicaţii ale beneficiilor vaccinării, să facilităm programarea la vaccinare.
Ce ne arată aceste cifre? Sunt promiţătoare sau este un număr firav? Alte ţări cum stau la acest capitol?
E necesar să creştem accesul către vaccinarea anti-HPV şi să construim o campanie de informare care să fie continuată de medicii de familie şi de toţi specialiştii care se ocupă de sănătate publică şi de prevenţie. În mod curent, programele naţionale de vaccinare anti-HPV din state ale regiunii europene a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) susţin vaccinarea gratuită din fonduri publice la fete de 9-14 ani şi, în anumite state vaccinarea şi la băieţii de vârstă preadolescentă – Cehia, Polonia, Danemarca, Marea Britanie, Italia. În anumite state ale Regiunii Europa a OMS sistemul public de sănătate susţine gratuitatea pentru vaccinarea de recuperare (catch-up) la fetele de peste 15 ani, de exemplu Danemarca, la grupa de vârstă 15-18 ani, Suedia – 15-26 ani, Elveţia –15-19 ani, Spania –15-26 ani. State ca Italia, la grupa de vârstă 12-18 ani, Austria la 13-15 ani, Franţa la 15-19 ani, compensează parţial vaccinarea de recuperare anti-HPV. Vaccinarea anti-HPV a fost autorizată şi la grupe de vârstă adulte, însă recomandările, în majoritatea statelor, sunt ca decizia de vaccinare să se ia în cazuri selecţionate în urma consultării cu un medic.
Implicarea medicilor, necesară
Cum putem creşte încrederea părinţilor în acest vaccin? Ce este de făcut în acest sens, aveţi vreun plan?
Avem nevoie de transmiterea corectă a informaţiilor către părinţi, pentru a le întâmpina toate nelămuririle. Ei primesc multe informaţii false, în special din diferite puncte de vedere răspândite mai ales în mediul online, şi avem nevoie de implicarea personalului medical pentru a susţine o informare corectă către mediile în care regăsim aceşti părinţi.
Cum aţi putea face acest lucru?
Avem în vedere discuţii cu reprezentanţi ai părinţilor, cu părinţi care au bloguri de parenting şi care sunt lideri de opinie în segmentul acesta. Cred că e importantă diseminarea informaţiilor corecte, explicate cât mai detaliat părinţilor care sunt îngrijoraţi şi care poate nu au înţeles de ce este atât de important acest vaccin şi cât de mult ajută pentru prevenirea transmiterii virusului HPV, care este foarte contagios în lipsa vaccinului.
Care este motivul pentru care s-a luat decizia ca vaccinarea gratuită anti-HPV să se adreseze doar fetelor cu vârste cuprinse între 11 şi 14 ani?
Această categorie reprezintă grupul-ţintă recomandat de OMS, vaccinul fiind cel mai eficient la vârsta aceasta, protejând exact categoria care ar putea avea cele mai mari riscuri de complicaţii la contractarea HPV.
Şi băieţii ar trebui să se vaccineze
Aşadar, în acest moment, părinţii care vor să îşi vaccineze fiicele cu vârsta peste 15 ani împotriva virusului HPV au o singură opţiune: să cumpere vaccinul.
Ministerul Sănătăţii intenţionează să modifice cadrul legal existent şi să extindă Programul Naţional de vaccinare pentru a include la vaccinarea anti-HPV şi alte persoane care solicită acest lucru, din alte grupe de vârstă, altele decât cele cu vârsta cuprinsă între 11 şi 14 ani, precum şi vaccinarea băieţilor. Pentru cei cu vârsta de peste 14 ani este o ocazie de a recupera schema de vaccinare la care nu au avut acces la momentul potrivit, iar pentru băieţi este necesară vaccinarea anti-HPV pentru a preveni şi la ei câteva tipuri de cancer, dar şi pentru a preveni răspândirea virusului către persoanele de sex feminin. Aşadar, conform recomandărilor INSP şi ale comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii avem în vedere vaccinarea băieţilor între 9 şi 14 ani, pentru început.
Aţi declarat săptămâna trecută că v-aţi vaccinat fetiţa a doua zi după ce vaccinurile au fost distribuite către DSP-uri şi medicii de familie, după ce s-a aflat un an şi jumătate pe lista de aşteptare. Există soluţii pentru simplificarea programării la acest vaccin?
O posibilă soluţie este replicarea platformei deja existente pentru că reprezintă un model care şi-a dovedit deja eficienţa prin programările la vaccinarea anti-COVID 19.
Ar trebui să aibă cineva din această categorie prioritate?
Grupele de vârstă şi categoriile populaţionale eligibile din punct de vedere al beneficiului pentru vaccinare anti-HPV sunt în ordinea priorităţilor fetele de 9-14 ani, adolescentele de 15-18 ani şi băieţii de 9-14 ani.
Consecinţele lipsei educaţiei sexuale
România este ţara din Uniunea Europeană cu cea mai mare incidenţă şi cu cea mai mare mortalitate cauzată de cancerul de col uterin. Cum s-a ajuns aici?
Rata scăzută de vaccinare anti-HPV, lipsa educaţiei pentru sănătatea sexuală şi reproductivă în şcoli sunt elemente care ne-au adus în acest punct. Un rol îl are şi implementarea deficitară a programului de screening de cancer de col uterin.
E nevoie de mai multe campanii de informare pentru ca femeile să meargă la medic anual pentru testări?
Cred că este nevoie de campanii de informare, dar şi de discuţii deschise cu cei care sunt nelămuriţi sau nu cunosc impactul pozitiv al unui screening eficient pentru acest tip de cancer. Sunt convinsă că prin creşterea accesului la acest program vom avea tot mai multe femei care vor dori să vină şi să beneficieze de această testare, este vorba de un efort minim, dar cu impact major asupra sănătăţii noastre.
Nevoia campaniilor mediatice
Şi de unde credeţi că a venit nepăsarea miniştrilor de la Sănătate faţă de infecţia cu acest virus – vorbim, totuşi, de o pauză de 10 ani a campaniilor? Cum ar trebui să arate acestea pentru a fi cât mai eficiente?
Avem în vedere campanii mediatice cu acoperire naţională pentru a informa şi a încuraja atât părinţii să îşi dea acordul pentru vaccinarea fetelor şi băieţilor cu vaccinul anti-HPV, cât şi femeile să solicite recoltarea Papanicolau. De asemenea, ne dorim să ajungem la părinţi şi la cât mai multe femei prin lideri de opinie din mediul online pentru a oferi informaţii corecte şi complete privind vaccinarea şi necesitatea ei, dar şi screeningul de cancer de col şi importanţa depistării precoce a leziunilor precanceroase.
Ce părere aveţi despre introducerea educaţiei sexuale în şcoli? Credeţi că poate avea un rol important în prevenirea bolilor cu transmitere sexuală?
Educaţia pentru sănătatea sexuală şi reproductivă este importantă pentru prevenirea abuzurilor, pentru prevenirea infecţiilor cu transmitere sexuală şi pentru prevenirea sarcinilor la minore, dar şi la femei care încă nu sunt pregătite pentru o sarcină şi nu îşi doresc asta.
40.000 de doze de vaccin au fost distribuite recent către DSP-urile din ţară. Câte doze de vaccin se mai pot cumpăra până la sfârşitul anului?
Conform acordului-cadru încheiat de Ministerul Sănătăţii, în acest an mai putem achiziţiona până la 90.000 de doze de vaccin anti-HPV.
Se încarcă comentariile...
