De ce e mai bine la privat decât la stat? Povestea italienilor de la Spitalul Monza, la Adevărul Live

De ce e mai bine la privat decât la stat? Povestea italienilor de la Spitalul Monza

Ce investiţii se fac într-un spital privat în România pentru a păstra personalul medical în ţară şi pentru a le oferi pacienţilor condiţii ca în străinătate, dar şi care sunt provocările pe care le întâmpină un manager de instituţie medicală privată în sistemul de sănătate românesc aflaţi, la Adevărul Live, de la Luca MIlitello, managerul general al Spitalului Monza.

Ştiri pe aceeaşi temă

 

INTRĂ ÎN DISCUŢIE şi urmăreşte emisiunea în modulul Adevărul live

Cum a început povestea Spitalului Monza?

Povestea e mai lungă. Începe în Italia, în 1970, când dl. De Salvo, singurul acţionar al Grupului Monza, a început o activitate în domeniul privat de sănătate. După 10-15 ani a cumpărat primul spital. Acum, grupul are 12 spitale în Italia, 1.200 de paturi şi 3.000 de angajaţi.

Din cei 3.000, aproape 300 sunt români, medici de renume mondial şi asistenţi medicali foarte bine pregătiţi. Mulţi au beneficiat în anii 90 de burse de formare în Italia. Unii s-au întors, alţii,nu. Şcoala de medicină românească e una foarte bună. Din păcate, sistemul nu creează condiţii de a munci.

În 2010, familia De Salvo a venit în România pentru a testa piaţa şi a văzut un deficit foarte mare în domeniul cardiovascular. Şi s-a născut ideea de proiect cardio – în 2012 a fost inaugurat spitalul din Bucureşti. Acum avem în plus, neurologie, urologie, chirurgie robotică.  

35 de milioane de euro au fost investiţi în Spitalul Monza din Bucureşti, România. Mai avem clinici la Cluj, Constanţa şi Bucureşti.

La început, a existat o reticenţă a pieţei, după 4 ani facem 1.000 de operaţii cardio, plus alte 5.000 în alte specialităţi.

Când v-aţi alăturat echipei de la Monza?

Personal, trăiesc în România din 2002. Sunt inginer de profesie şi m-am ocupat de construirea spitalului, în 2010. Dl. De Salvo avea nevoie de cineva care ştie limba şi cultura. Am devenit manager pas cu pas.

Câţi oameni lucrează în România?

Aproape 500 de angajaţi şi colaboratori în România. 20% sunt medici. În toată ţara.

Cum s-a făcut selecţia personalului?

Am avut un nucleu iniţial care a avut încredere în noi. Familiei De Salvo i-a plăcut echipa de cardiologi şi chirurgi cardiovasculari care a fost cu noi dinainte ca spitalul să fie construit. Lucreaseră în Franţa, în SUA. După ce brandul s-a consolidat am început să aducem medici ori din România, din spitalele de stat şi private, sau i-am adus de afară. La spitalul Monza condiţiile de muncă sunt precum cele de afară. Avem 5-6 echipe complete venite din străinătate.

Cum vă formaţi personalul medical?

Avem un schimb de experienţă în interiorul Grupului pe anumite patologii. Găsim greu medici şi asistente. Avem un nucleu de 30-40 de asistente care le învaţă pe cele care vin.

Care sunt principalele provocări ale unei astfel de afaceri?

Să mergem mai departe cu mărirea grupului în toată ţara. Nu avem probleme deosebite.

Colaborarea public-privat poate fi benefică pentru toată lumea, asta aş vrea să conving Ministerul Sănătăţii din România. Până acum nu am reuşit. Miniştrii se schimbă foarte des.

În ultimul an, s-au făcut 100 de operaţii cardiace la copii cu ajutorul Fundaţiei Monza, plus alte fundaţii care au colaborat cu noi. O operaţie în străinătate costă 20.000 de euro, la noi se face cu 5.000.

La Constanţa avem un parteneriat public-privat în domeniul cardiologiei intervenţionale.

Cum funcţionează decontările cu Casa de Sănătate?

Unele decontări funcţionează bine, altele mai puţin. Nu ne-am angajat de la început la un contract mare cu Casa. Cam 10% e decontat cu Casa, restul de asiguratorii privaţi sau de fundaţie. Nu avem coplată.

Care e profilul pacientului de la Spitalul Monza?

Nu avem un standard. Dacă vine un copil nu facem diferenţieri. Căutăm soluţii de finanţare. Preţurile sunt accesibile.

Care ar fi cele mai dificile intervenţii chirurgicale care vă vin în minte?

Nu pot vorbi de operaţiile dificile. Dar pot să spun despre faptul că la noi se fac operaţii minim invazive, mai mult de jumătate.

În zona de neurochirurgie?

Îl avem pe dr. Sergiu Stoica, un specialist de renume mondial, cu pregătire în Franţa şi Canada. S-a întors în ţară pentru că i s-au oferit condiţii – operează cam 40 de tumori pe lună. Pacientul pleacă acasă după trei zile.

Ce costă cel mai mult într-un spital privat?

Sala de operaţie şi terapia intensivă.

Cum sunt organizate circuitele?

Niciodată un steril nu se întâlneşte cu un nesteril. Riscul de infecţii nosocomiale este redus pentru că spitalul l-am constuit de la zero şi ştim cum să facem dezinfecţia.

Puteţi să faceţi o comparaţie între sistemul din Italia şi cel din România?

În privinţa spitalului, acesta arată la fel, fie că e la Roma, Neapoli sau Bucureşti. Stilul e acelaşi. Medicii sunt pregătiţi la fel, însă marea diferenţă e că, în Italia pacientul intră şi nu plăteşte nimic, pe când în România se chinuie să găsească banii necesari intervenţiei.

 

 

 

 

 

citeste totul despre: