De ce depresia duce la boli de inimă

Bolile cardiovasculare şi depresia sunt considerate maladiile secolului XXI. La nivel mondial, afecţiunile inimii reprezintă principala cauză de deces. Iar depresia va afecta o persoană din trei, potrivit reprezentanţilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Iată ce se întâmplă când cele două boli se generează reciproc!

Primele teorii privind legătura dintre depresie şi bolile de inimă au apărut în anul 1993. Cu toate acestea, de-abia în anul 2001 sunt date publicităţii primele date concludente despre conexiunea dintre cele două boli. Mai exact, pe site-ul Institutului Naţional de Sănătate Mintală (NIMH) din Statele Unite a apărut articolul „Depresia îţi poate îmbolnăvi inima" , unde se face o trecere în revistă a câtorva studii care confirmă faptul că depresia poate duce la afecţiuni cardiovasculare şi invers.

Din păcate, în articol nu se explică şi mecanismul prin care cele două tipuri de boli se influenţează reciproc. Prin urmare, începând din acel an, mai multe cercetări au avut drept scop descoperirea modului în care depresia deteriorează sistemul cardiovascular la persoanele sănătoase şi a răspunsului la întrebarea: „De ce riscul de deces creşte în cazul persoanelor depresive diagnosticate cu boli de inimă?".

Stresul creează dezechilibre de durată

Persoanele depresive prezintă un risc de două ori mare de a suferi un infarct decât celelalte, se arată într-un studiu realizat anul trecut de oamenii de ştiinţă canadieni de la Universitatea „Concordia". De altfel, cercetătorii canadieni au reuşit să explice şi mecanismul prin care depresia îmbolnăveşte inima. Pe de o parte, inima depresivilor este pusă în pericol de stilul de viaţă dezechilibrat, întrucât aceştia au tendinţa de a-şi căuta „fericirea" consumând alimente nesănătoase sau alcool şi fumând. În plus, este bine cunoscut faptul că depresivii sunt sedentari.

Pe de altă parte, în cazul depresivilor, organismul nu mai răspunde corespunzător atunci când se confruntă cu factori de stres. Peste 800 de voluntari (o parte dintre ei erau diagnosticaţi cu depresie severă) au fost incluşi într-un program de fitness. Imediat după terminarea programului, le-au fost măsurate bătăile inimii şi tensiunea arterială. S-a observat că, la persoanele bolnave, ritmul bătăilor inimii s-a menţinut galopant mai multe minute decât la persoanele sănătoase. „Credem că această disfuncţie în ceea ce priveşte răspunsul organismului la stres creşte substanţial riscul de îmbolnăvire a inimii", explică profesorul Simon Bacon, autorul studiului.

Inima primeşte prea puţin oxigen

Oamenii de ştiinţă britanici de la Universitatea din Cardiff au observat că, în cazul persoanelor depresive, oxigenarea inimii se face cu dificultate. Acest lucru se explică prin faptul că arterele coronariene furnizează inimii o cantitate mai mică de oxigen decât are nevoie. Prin urmare, riscul apariţiei bolilor coronariene creşte. De asemenea, stările de anxietate, frecvente la depresivi, determină constricţia vaselor de sânge, ceea ce duce la creşterea tensiunii arteriale, factor de risc cardiovascular important. Acest lucru a fost observat în urma unui studiu britanic realizat în anul 1995 pe un eşantion de 1.000 de voluntari cardiaci.

Şi reciproca este valabilă

Potrivit Asociaţiei Americane a Inimii, 15% din persoanele care suferă de o boală cardiovasculară se confruntă şi cu simptome specifice depresiei (stări de oboseală care devin tot mai greu de suportat, incapacitatea de a duce la îndeplinire sarcinile zilnice, pe fondul lipsei de concentrare, tendinţa de izolare). De aceea, medicii din conducerea asociaţiei au propus ca bolnavilor de inimă să li se aplice periodic un chestionar pe baza căruia să poată fi identificate simptomele specifice depresiei.

Acesta este un pas cu atât mai important cu cât, în cazul cardiacilor, depresia creşte riscul de deces. Studiile au arătat că, la persoanele care au suferit un infarct, episoadele depresive cresc cu 17% riscul de deces. Prin comparaţie, la persoanele sănătoase, riscul de deces după un infarct este de numai 3%.

Cum se tratează corect depresia

Tratamentul depresiei constă în combinarea terapiei medicamentoase cu psihoterapia. În plus, depresivul trebuie să-şi ajusteze stilul de viaţă, cu atât mai mult atunci când boala se asociază cu o afecţiune a inimii. Un stil de viaţă sănătos înseamnă mişcare regulată (câte 30 de minute pe zi, de cinci ori pe săptămână), o dietă bazată pe fructe, legume, carne slabă de pui şi peşte şi doi litri de apă zilnic. De asemenea, rezultate bune dă şi adoptarea unei gândiri pozitive, cu ajutorul psihoterapeutului. În plus, depresivul trebuie să înveţe cum să-şi îmbunătăţească relaţia cu cei din jur şi cum să facă faţă problemelor.

Specialistul nostru

Prof. dr. Mircea Cinteză
medic cardiolog la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti

Există trei motive pentru care bolile de inimă favorizează depresia. Primul este acela că bolnavii de inimă au o activitate socială redusă, în sensul că ies din casă rar şi nu fac suficientă mişcare. Al doilea motiv este că orice cardiac devine dependent de medici şi de medicamente, ceea ce creşte gradul de frustrare. Iar al treilea motiv, şi poate cel mai important, este constituit de starea psihică a acestor bolnavi. Mai exact, ei sunt conştienţi că în orice  moment li se poate întâmpla ceva rău, bolile de inimă având o evoluţie imprevizibilă. În ceea ce priveşte depresivii, starea permanentă de încordare poate duce la corodarea vaselor de sânge şi, implicit, la îmbolnăvirea inimii.

Frecvenţă

Bolile cardiovasculare dublează riscul de apariţie a depresiei, arată studiile.