Cum pot fi diminuate durerile provocate de artroză

REUMATOLOGIE Artroza este o afecţiune reumatică cronică în care se distruge cartilajul care acoperă articulaţiile. Evoluţia acestei boli este înceată, dar progresivă. Dintre toate afecţiunile reumatice, artroza este cea mai frecventă, ea afectând mai mult femeile decât bărbaţii. Anumite tratamente ajută la păstrarea funcţionalităţii articulaţiilor şi la diminuarea durerilor care devin mai puternice când afară este frig şi umezeală.

„Artroza este o boală degenerativă care apare ca urmare a distrugerii cartilajului ce acoperă suprafeţele articulare - genunchi, şold, umăr, articulaţiile degetului, articulaţia cotului, a gleznei, precum şi articulaţiile costosternale“, explică dr. Mihai Baican, medic specialist în traumatologie în cadrul Clinicii Fizio Estetix.

Cauzele pentru care apare această afecţiune nu sunt pe deplin cunoscute. Medicii specialişti vorbesc despre factorul ereditar care ar avea un rol important în instalarea şi în dezvoltarea bolii, precum şi de suprasolicitarea îndelungată a articulaţiilor ca urmare a obezităţii, de exemplu, sau a îndeplinirii unor munci foarte grele.

„Artrozele degenerative apar ca urmare a înaintării în vârstă şi sunt determinate de numeroşi factori: suprasolicitarea, supraîncărcarea şi obezitatea, gesturile repetitive şi greşite din sfera profesională, cum este cazul persoanelor care lucrează în construcţii sau în domeniul sanitar şi deseori se aşază în genunchi suprasolocitând articulaţia aflată la baza sa. Acest lucru va conduce în timp la apariţia gonartrozei“, detaliază dr. Mihai Baican.

Principala problemă cu care se confruntă un pacient artrozic este durerea, după care impotenţa funcţională, adaugă dr. Mircea Mărculescu, medic primar ortopedie şi traumatologie, doctor în ştiinţe medicale, cu competenţă în chirurgie artroscopică.

Legătura între frig şi durere

În perioada rece, apar şi puseele acute de durere la pacienţii cu artroză. Durerile pot fi continue şi greu de suportat, ducând, în cele din urmă, la imposibilitatea funcţionării articulaţiei. „Dacă în mod obişnuit o persoană poate avea o artroză latentă, în momentul în care vremea se schimbă, deci temperaturile scad şi umiditatea creşte, pot apărea durerile de nesuportat în una sau mai multe articulaţii. Acestea se pot tumefia prin acumularea de lichid intra-articular în exces, şi, de asemenea, se pot inflama, caz în care articulaţia este roşie şi caldă“, adaugă medicul specialist Mihai Baican.

Acest lucru este cauzat de acţiunea directă a frigului asupra structurilor anatomice din jurul articulaţiei  - muşchi, tendoane, ligamente - pe care le va contracta. „În acest fel, spaţiul intra-articular se va diminua şi mai mult, iar suprafeţele articulare deja erodate, se vor găsi în contact mai des. De asemenea, ţinând cont că în articulaţie se găsesc numeroşi receptori fizico-chimici, aceştia vor fi permanent sensibilizaţi de factorii de mediu şi vor genera un disconfort continuu ce ia forma durerii“, mai spune dr. Baican.

Potrivit dr. Claudia Haralambie, medic specialist reumatolog la Spitalul Sanador, frigul şi umiditatea pot accentua durerile articulare la pacienţii susceptibili.  „Acest fapt este dovedit de mai multe studii care arată că pacienţii reacţionează diferit la condiţiile climatice. Se pare că variaţia presiunii atmosferice poate cauza contracturi musculare, o scădere a presiunii atmosferice care precedă temperatura scăzută, poate, de asemenea, să crească volumul de lichid articular cauzând astfel dureri la mişcare şi redoare“.

Dr. Haralambie adaugă că, totodată, vremea rece scade activitatea fizică. „Iar lipsa activităţii fizice poate şi ea accentua durerile artrozice. Vremea rece, de fapt, nu cauzează artrita şi nu o agravează, dar poate, temporar, să ducă la accentuarea durerilor“, este de părere medicul reumatolog.  

Potrivit acestuia, există la ora actuală cercetători care nu susţin teoria că ar exista o  conexiune între vremea rece şi durerile articulare. „A se vedea studiul publicat în BMJ – British Medical Journal - în decembrie 2017 de cercetătorii de la Harvard Medical School, care au folosit pentru analiză datele înregistrate de sistemul de sănătate pentru mai mult de 11 milioane de vizite medicale ale pacienţilor americani vârstnici, în perioada 2008-2012, corelate cu datele despre vreme înregistrate în aceeaşi perioadă. În urma analizei, concluzia a fost că nu ar exista o legătură semnificativă între durerile articulare şi vremea rece“, argumentează dr. Haralambie. 

Medicamentele antiinflamatoare calmează durerea pe moment

Cele mai afectate zone de artroză sunt, de regulă, aşa-numitele articulaţii portante, care susţin greutatea corpului: coloana lombară, şoldurile, genunchii, gleznele. „Ele sunt primele afectate întrucât asupra lor planează toată greutatea corpului“, explică dr. Mircea Mărculescu. Odată cu evoluţia bolii, pacientul îşi micşorează perimetrul de mers, pentru ca, în cele din urmă, să ajungă la deformarea articulaţiei respective şi la imposibilitatea de a se mai deplasa, adaugă acesta.

„Însă, evoluţia simptomatologiei depinde de mai mulţi factori. Dacă pacientul urmează un tratament, respectă o dietă şi face sport, menţinându-şi astfel greutatea sub control, evoluţia bolii poate fi una mai lentă, ajungându-se la impotenţă funcţională, respectiv la soluţia de ultimă instanţă  - operaţia de protezare, într-un timp cât mai îndelungat“, atrage atenţia dr. Mărculescu.

De cele mai multe ori, atunci când apar puseele, bolnavii apelează la medicamente antiinflamatoare, fiind singurele care pot calma durerea pe moment. „Tratamentul farmacologic este reprezentat de medicaţia antialgică şi antiinflamatoare de tipul antiinflamatoarelor nesteroidiene, administrată topic sau sistemic, în unele cazuri corticoizi administraţi intra-articular pentru ameliorarea simptomatologiei dureroase“, potrivit dr. Claudia Haralambie.

Se mai folosesc suplimente pe bază de glucozamină şi condroitin sulfat, vitamina C, precum şi injecţii intra-articulare cu soluţii vârscoelastice pe bază de acid hialuronic sau PRP - platelet rich plasma - care stimulează refacerea cartilajului articular, adaugă dr. Haralambie.

„Sunt în curs de investigare anticorpii monoclonali anti-NGF - nerve growth factor - care diminuează durerea cronică la pacienţii cu artroze“, conchide medicul reumatolog de la Sanador.

Un alt tip de tratament este cel chirurgical ortopedic. Potrivit dr. Claudia Haralambie, acesta este indicat în cazuri selectate sau în cazurile pentru care tratamentul convenţional nu este suficient pentru refacerea funcţionalităţii. „Se practică intervenţii de artroscopie, oesteotomii, artroplastii de genunchi sau de şold“.

Tratament cu infiltraţii cu autoplasmă

Dr. Mihai Baican, medic specialist în traumatologie în cadrul Clinicii Fizio Estetix, explică în ce constă tratamentul artrozei cu autoplasmă îmbogăţită cu trombocite. „Infiltraţiile cu plasmă proprie au avantajul de a trata artroza cu resursele organismului. Autoplasma îmbogăţită în trombocite – PRP este un produs natural, obţinut din sângele pacientului, deci compatibilitatea biologică este de 100%, ceea ce garantează că nu vor exista reacţii adverse sau riscul de infestare. Odată ajunsă într-o articulaţie, aceasta are o serie de efecte terapeutice, stopând procesul inflamator şi activând efectul regenerativ al componentelor articulare afectate“, dă asigurări dr. Mihai Baican.

Astfel, în timp ce medicamentele antiinflamatoare tratează pe moment durerea, infiltraţiile cu autoplasmă proprie, tratează problema de bază, având efect pe termen lung. „Mai mult decât atât, există şi pacienţi care au probleme gastrice, iar în cazul acestora este contraindicată administrarea de antiinflamatoare, ceea ce le restrânge foarte mult alternativele terapeutice. Practic, în acest caz, o opţiune extrem de benefică pentru ei sunt infiltraţiile cu autoplasmă proprie, care nu au efectele secundare ale antiinflamatoarelor“.

Ce presupune tratamentul

„Tratamentul cu plasmă proprie presupune recoltarea unei cantităţi de 8,5 mililitri de sânge de la pacient într-o eprubetă sterilă care face parte dintr-un kit special utilizat pentru această procedură, ce poartă numele de MeaPlasma. După recoltarea sângelui în această eprubetă specială care conţine heparină in vivo şi un gel separator, acesta va fi centrifugat, timp de 10 minute, până la separarea plasmei îmbogăţită în trombocite şi factori de creştere. Ulterior, aceasta va fi injectată în articulaţia cu probleme, iar timp de 1 – 2 săptămâni va începe efectiv să repare, să regenereze ţesuturile, să scadă semnele de inflamaţie şi progresul artrozei“, mai spune medicul care este şi instructor certificat MeaPasma.

Protocolul de tratament depinde de stadiul evolutiv al bolii. „Deci, este adaptat fiecărui pacient în parte, după consultul medicului de specialitate. În artrozele incipiente, de gradul I sau II, se recomandă repetarea infiltraţiilor de 2 – 3 ori la un interval de 2 – 3 săptămâni, timp în care plasma acţionează intens. Rezultatele tratamentului se traduc prin reducerea durerii până la dispariţia ei, îmbunătăţirea mobilităţii articulare şi o mai bună funcţionalitate. În artozele avansate, se recomandă infiltraţiile cu plasmă proprie atunci când intervenţia chirurgicală de reconstrucţie a articulaţiei nu este posibilă, cu scopul de a creşte calitatea vieţii pacientului“, conchide dr. Baican.

Ce rol joacă recuperare medicală

„Din păcate, artroza este o boală degenerativă, care nu se vindecă, ci doar se ameliorează. Un factor important în tratamentul pacientului cu artoză este activitatea fizică regulată şi programele de fizio-kinetoterapie personalizate“, potrivit dr. Mihai Baican.

„Tratamentul nonfarmacologic constă în măsuri care vizează schimbarea stilului de viaţă, scăderea în greutate pentru cei supraponderali, evitarea suprasolicitării articulaţiilor afectate, promovarea activităţii fizice asistate de către personal calificat cu scopul menţinerii mobilităţii şi ameliorării durerilor, adaptată fiecărui caz în parte şi ţinând cont şi de patologia asociată“, adaugă dr. Claudia Haralambie. În unele cazuri, se pot folosi aplicaţii de căldură locală cu scopul ameliorării durerilor.

Recuperarea medicală începe la recomandarea medicului ortoped

Recuperarea medicală a pacientului cu artroză se începe la recomandarea medicului ortoped. „Aceasta are ca scop, într-o primă etapă, stoparea durerii prin procedurile de fizioterapie. După aceea, se trece la etapa a doua, al cărei scop este redobândirea mobilităţii prin intermediul kinetoterapiei şi a altor proceduri adiacente precum acupunctura sau presopunctura. De asemenea, este recomandat şi tratamentul balnear, care ajută pacientul în menţinerea afecţiunii sub control“, detaliază dr. Nadina Liculescu, medic primar de recuperare medicală, cu competenţe în acupunctură la Clinica Fizio Estetix.

Într-o oarecare măsură, recuperarea medicală este gratuită. „În timp ce Casa Naţională de Asigurări de Sănătate decontează doar un număr limitat de proceduri de fizioterapie, kinetoterapia poate fi decontată sau nu,  în funcţie de unitatea medicală şi de tipul contractului cu casa de asigurări“, mai spune dr. Liculescu.

Dacă nu face recuperare şi nu va avea un stil de viaţă adecvat, pacientul nu va putea controla afecţiunea. „Aceasta va degenera, ajungându-se în final, ca soluţie de ultimă instanţă protezarea pacientului şi aici vorbim fie despre o proteză de şold, în cazul coxartrozei, fie de o proteză de genunchi, în cazul gonartrozei. Însă, şi după intervenţia chirurgicală, pacientul trebuie să facă recuperare medicală“, conchide dr. Nadina Liculescu.