Cum a schimbat pandemia COVID-19 obiceiurile pacienţilor cu apnee în somn şi nivelul de utilizare a terapiei CPAP

Conform celui mai recent studiu despre somn realizat de Philips, 72% dintre pacienţii cu apnee în somn, care au întrerupt terapia CPAP, au invocat motive legate de pandemia COVID-19. Raportul se intitulează În căutarea soluţiilor: Cum a schimbat pandemia COVID-19 obiceiurile de somn la nivel global şi se bazează pe răspunsurile  oferite de 13.000 de adulţi din 13 ţări în legătură cu obiceiurile lor de odihnă şi somn.

Apneea în somn este o tulburare de somn frecventă, caracterizată de întreruperi repetate ale respiraţiei în timpul somnului. Această afecţiune întrerupe ciclul de somn şi poate avea efecte semnificative asupra nivelului de energie, performanţei mentale şi sănătăţii pe termen lung. În unele cazuri, dacă nu se tratează, apneea în somn ar putea fi fatală.

Pacienţii cu apnee în somn au avut dificultăţi cu terapia CPAP în timpul COVID-19

Apneea în somn continuă să aibă un impact semnificativ asupra calităţii somnului în întreaga lume, numărul pacienţilor fiind într-o uşoară creştere (2020: 9% faţă de 2021: 12%). În timp ce terapia Continuous Positive Airway Pressure (CPAP) este cel mai frecvent tratament prescris pentru această afecţiune, studiul de anul acesta arată o scădere a procentajului pacienţilor cu apnee în somn care utilizează CPAP (2020: 36% vs. 2021: 18%) şi o creştere a procentajului la cei care nu au folosit niciodată CPAP (2020: 10% vs. 2021: 16%). Cu 72% dintre cei care au întrerupt terapia CPAP, invocând motive legate de COVID-19, precum provocările financiare din această perioadă (55%) şi accesul limitat la procurarea de bunuri şi servicii (44%), se pare că pandemia COVID-19 a fost un factor inhibitor pentru terapia CPAP. Una dintre cele mai îngrijorătoare concluzii este că 57% dintre cei care trăiesc cu apnee în somn nu au primit niciodată CPAP.

„De ce sunt importante tulburările de respiraţie şi apneea în timpul somnului? Pentru că pot fi asociate cu scăderea imunităţii, hipertensiune arterială, obezitate şi chiar rezistenţă la insulină, iar la copii pot influenţa negativ creşterea în greutate, activitatea cardiacă sau dezvoltarea cerebrală. Sforăitul poate semnaliza existenţa apneei în somn. Dacă observăm că, un copil sau un adult sforăie mai mult de câteva săptămâni sau luni, înseamnă că nu respiră bine în timpul somnului. Acest lucru poate duce la un nivel scăzut de oxigen ȋn sânge şi niveluri ridicate de dioxid de carbon (CO2), cât şi la afectarea patternului normal de somn.

Atât la copii, cât şi la adulţi, modificările din timpul somnului pot fi observate şi măsurate cu ajutorul diferitelor dispozitive - pulsoximetru, poligraf, polisomnograf - în funcţie de vârstă, de simptomatologie şi de disponibilitatea aparaturii medicale”, a declarat dr. Mihaela Oros, preşedinta Asociaţiei pentru Tulburări de Somn la Copii şi Adolescenţi.

Oricine crede că este expus riscului de apnee în somn poate vizita site-ul Philips pentru a participa la un test online de simptome şi pentru a lua legătura cu un profesionist din domeniul sănătăţii. Cele mai recente descoperiri din studiul global privind calitatea somnului consolidează şi mai mult angajamentul companiei de a dezvolta soluţii dovedite clinic, care să le permită celor care trăiesc cu apnee în somn şi celor care se confruntă cu alte probleme de somn să îşi recapete controlul asupra sănătăţii. De peste 35 de ani, Philips studiază somnul într-o manieră holistică, colectând date de la un număr extins de pacienţi, date ce însumează milioane de nopţi de somn, pentru a înţelege mai bine modul în care natura somnului afectează sănătatea. Astăzi, portofoliul Philips cu soluţii pentru un somn calitativ este în creştere şi abordează în mod colectiv peste 80% din problemele de somn cunoscute. Aceste soluţii şi servicii sunt susţinute de cercetări clinice şi date tehnice şi oferă îngrijire personalizată celor care le folosesc. Virusul COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra industriei medicale, iar îngrijirea somnului nu este o excepţie.

O evoluţie pozitivă au avut dispozitivele de monitorizare la distanţă. De la începutul anului 2020, de exemplu, Philips a înregistrat o creştere cu 35% a numărului de dispozitive unice care s-au conectat la software-ul său de monitorizare a pacientului cu afecţiuni respiratorii şi de somn de la distanţă, subliniind necesitatea unor astfel de soluţii medicale.