Cum scăpăm de durere în hernia de disc? Aflăm la Adevărul Live

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Durerile puternice de spate ne pot ţintui la pat chiar şi două-trei zile. Dar o astfel de imobilizare nu rămâne fără consecinţe: masa musculară se „topeşte“ extrem de rapid şi astfel se intră într-un cerc vicios. Dr. Ovidiu Palea, specialist în terapia durerii, ne învaţă cum să gestionăm corect durerile de spate.

INTRĂ ÎN DISCUŢIE şi urmăreşte emisiunea în modulul Adevărul Live

Care sunt cele mai frecvente cauze care îi aduc pe oameni la o clinică de terapia durerii?

Durerea de spate a devenit o afecţiune a ţărilor moderne. Acum 10-20 de ani a fost durerea de cap. Este o epidemie de dureri de spate şi este imposibil să ajungi la 40 de ani fără să ai o criză-două. Şi după 40 de ani, nu există să nu ai, anual, o durere de spate de diverse intensităţi. Durerea de spate e o consecinţă a stilului de viaţă. Devenim extrem de sedentari, supraponderali, fumăm şi apare o regresie a structurii coloanei. Sistemul osos suferă primul.

Când e cazul să ne îngrijoreze o durere?

Pe primul plan trebuie să fie prevenţia, ceea ce nu mai facem că nu mai avem timp. Prevenţia înseamnă mişcare, trebuie să fii activ. Jumătate de oră de gimnastică medicală sau o formă de sport.

Stând mult pe scaun apare o atrofiere a muşchilor fesieri şi mersul la sală te pune într-o stare de alertă cu greutăţi mari cum fac foarte mulţi tineri şi se suprasolicită. Merge un an, doi, trei, dar neavând o structură care să susţină încărcarea, la un moment dat va plesni ceva: fie că îl apucă umărul şi-l doare, fie spatele, fie genunchiul.

Corpul ne dă semnale, dar noi le ignorăm şi faptul că avem la îndemână diverse medicamente antiinflamatoare, pe termen lumg, are consecinţe foarte mari pe termen lung, faţă de corp. Problema rămâne şi evoluează.

Dacă durerile se înteţesc şi devin severe ar trebui să mergem la medicul de familie. Dar sărim etapele, pacienţii fac RMN una-două şi atunci RMN-ul are modificări oricum de la o vârstă încolo şi pacientul intră în panică.

Putem să spunem că există un exces de zel în ceea ce priveşte RMN-ul?

Absolut. Este supraindicat şi supraestimat. Şi, de multe ori, încurcă foarte mult ecuaţia. Pentru că un rezultat de două pagini te bagă într-o alertă majoră, când, de fapt nu este sfârşitul lumii. Poţi face alte lucruri care te pot ajuta. Sunt multiple cauze care pot da dureri de spate, iar RMN-ul poate doar crea confuzie. RMN-ul e bun când ai o modificare şi e legată de durerea pe picior. Dar dacă ai multiple modificări, iar durerea este difuză, te încurci pentru că nu mai ştii de unde să o apuci.

Să le luăm puţin pe rând. Care sunt paşii pe care trebuie să-i urmeze pacienţii cu dureri de spate care ajung la medicul de familie?

Mă duc la un medic de familie care-mi exclude lucrurile grave şi mă trimite să fac kinetoterapie. Când tonusul revine, simptomele dispar.

Dar nu e nevoie de investigaţii?

În general, nu. Depinde de durere şi cât de severă este. Durerile care trebuie luate în serios sunt durerile peste 6 ca intensitate din 10 şi ţin zile în şir. 99% din durerile pe care le avem în fiecare zi sunt benigne şi nu au nevoie de investigaţie. Merg la medicul specialist când am dureri asociate: amorţeală pe picior sau incontinenţă.

Şi care sunt investigaţiile?

Medicul de familie ar trebui să trimită la neurolog care face un examen clinic detaliat şi o radiografie. RMN-ul se face după aceea, pentru dureri care au o săptămână-două ca durată. Pentru că evoluţia naturală a herniilor şi a durerilor de spate este către bine.

Hernia în sine nu înseamnă paralizie de la brâu în jos. Noi herniem de sute de ani. Herniile se resorb, dar este un proces lent. Evident că în Antichitate nu aveai alternative şi trebuia să stai la pat. Omul modern nu mai are răbdare şi trebuie să facă ceva. Durerea nu mai e un dar. Bunicul meu spunea că dacă îmbătrânesc trebuie să am dureri pentru că asta e bătrâneţea. Nu mai acceptăm chestia asta. Şi putem avea o bătrâneţe fără dureri. De multe ori supralicităm şi intervenim atunci când nu este cazul. Dar herniile în sine nu creează simptome întotdeauna.

Dacă mă trezesc înţepenită dimineaţa ce fac? Stau întinsă în pat 2-3 zile până îmi trece? Cât de corectă e această abordare?

Repausul la pat pe termen lung e un dezastru per total. De ce? Pentru că stând mult în pat pierzi foarte multă masă musculară. O săptămână dacă stai la pat că te doare te vei decodiţiona major. Pierzând masă musculară totul se revarsă pe structurile care dor. Se spune că repaus mai mare de 2-3 zile la pat nu ai nevoie să faci. Trebuie să te mobilizezi şi nu să începi recuperarea după ce trece durerea.

Din experienţa de la cabinet, pacienţii cu durere nu mor, dar foarte mulţi îşi doresc să moară. Pentru că, de la o vârstă încolo durerea te înconjoară într-un asemenea hal încât îţi spui: nu mai pot. Ori, dacă poţi să optimizezi durerea îţi doreşti să trăieşti mai departe.

Durerile de spate  au mai multe cauze şi în funcţie de asta, abordările diferă.

În principiu, abordarea noastră este simplă. Dacă nu am fenomene de deficit asociate abordarea este dată de durata simptomelor. O durere de o săptămână o lăsăm pe antialgice şi băgăm pe recuperare. Dacă este o durere de 2 luni, investigăm facem RMN, CT dacă e cazul. Intervenţiile se fac ghidat.

la durerile vechi de 6-8 luni încercăm cu infiltraţiile, dacă durerile sunt mai moderate, ori dacă sunt severe, mergem pe endoscopie.

Cât ne poate ţine o inflitraţie fără dureri şi fără să progreseze durerea?

E foarte greu de spus. Pentru că ea nu face decât să te scoată din criză. Depinde ce face pacientul cu stilul lui de viaţă. Din 200 de pacienţi trataţi lunar, la infiltraţii sunt 30-40, iar la intervenţii 15-20 şi 2-3 pe lună la chirurgie clasică.

Următorul pas după infiltraţii sunt intervenţiile minim invazive.

Afecţiunile severe care generează durere sunt stenozele şi herniile. Practic, canalul medular pe unde curg nervii ori devine stenozat de către hernii care ies în canal ori de către structuri de calciu. Apar dureri severe pe picior.

Cât de mare/mic e riscul de lezare a nervului?

Undeva la 2-3%, dar cu un pacient care este semiadormit şi cu care poţi comunica, riscurile sunt infime.

Cum selectaţi pacienţii?

Abordarea este conservatoare, infiltraţii, endoscopie. Sărim la endoscopie direct atunci când pacientul vine cu un deficit motor major. Spune: de o săptămână târâi un picior sau durerile sunt de ani de zile. Indicaţiile le pun scorul durerii.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite