Cum îţi păstrezi inima puternică
0
Un bărbat de 40 de ani care fumează, are hipertensiune şi mănâncă gras prezintă un risc cu 9% mai mare decât restul de a suferi de o boală de inimă în următorii zece ani, potrivit datelor Clinicii Mayo din SUA.
Potrivit reprezentanţilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces la nivel mondial. Iar România nu face excepţie din acest punct de vedere. Datele statistice arată că 62% din decese survin pe fondul acestor afecţiuni, ceea ce ne situează pe un îngrijorător loc al treilea în Europa.
Se fac eforturi considerabile pentru a combate factorii de risc cardiovascular, în sensul că 97% din fondurile pentru Programul Naţional de Boli Cardiovasculare se alocă tratamentului. Acest lucru înseamnă că pentru segmentul de prevenţie mai rămân 3%. Prea puţin, susţin la unison asociaţiile şi fundaţiile care militează pentru adoptarea unui stil de viaţă sănătos, element esenţial în prevenirea îmbolnăvirii.
Atenţie la factorii de risc!
Pe măsură ce înaintăm în vârstă, şi mai ales după 30 de ani, riscul de a suferi de o boală cardiovasculară creşte, potrivit specialiştilor de la Asociaţia Americană a Inimii. O posibilă explicaţie este că ateroscleroza, afecţiune a vaselor de sânge care stă la originea multor probleme cardiovasculare, debutează în tinereţe şi ia amploare odată cu vârsta. De asemenea, dacă o persoană prezintă un factor de risc (de exemplu, are tensiunea mare sau este supraponderală), probabilitatea de a suferi de o boală cardiovasculară este mare.
Pe de altă parte, dacă o persoană nu prezintă niciunul dintre factorii de risc nu înseamnă că este ferită de astfel de probleme. Bolile cardiovasculare pot fi cauzate de o serie de factori aşa-numiţi nemodificabili, dar, din fericire, controlabili.
De exemplu, dacă unul dintre părinţi sau o rudă a avut o afecţiune cardiovasculară înaintea vârstei de 60 de ani, riscul de a moşteni boala creşte substanţial. Totodată, s-a observat că şi anomaliile metabolismului lipidic (tendinţa de a avea un nivel mai mare de colesterol „rău" (LDL) şi mai scăzut de colesterol „bun" (HDL)) sunt ereditare.
De asemenea, bolile de inimă sunt mai frecvente în cazul bărbaţilor şi din motivul că, spre deosebire de femei, nu beneficiază de protecţia estrogenului, hormon specific feminin. Acestui factor de risc i se adaugă alţii care ţin de stilul de viaţă preponderent masculin.
Hipertensiunea, inamicul numărul 1
O persoană care suferă de hipertensiune arterială (valori de peste 14/9 mmHg) poate să nu prezinte niciun simptom chiar şi cinci ani, afirmă medicii de la Clinica Mayo. În acest timp, boala evoluează şi se complică, creând astfel premisele apariţiei infarctului şi accidentului vascular cerebral (AVC).
Pentru a descoperi şi trata boala la timp, tensiunea trebuie măsurată la intervale regulate, în funcţie de starea de sănătate. Aceasta cu atât mai mult cu cât hipertensiunea arterială se află în capul listei factorilor de risc cardiovascular.
Potrivit datelor Societăţii Române de Nefrologie, 5 milioane de români suferă de hipertensiune. Iar numărul cazurilor este în continuă creştere, situaţia fiind strâns legată de ritmul de viaţă stresant şi de alimentaţia nesănătoasă, asociate cu sedentarismul. Tensiunea optimă are valorile de 120/80 mmHg.
Fumătorii, cei mai vulnerabili
Se apreciază că aproximativ 40% din decesele cauzate de bolile cardiovasculare apar pe fondul consumului de tutun. De altfel, fumatul este considerat cel mai mare deserviciu pe care şi-l poate face o persoană.
„Din cauza fumului de ţigară, în interiorul vaselor de sânge se creează un fel de mlaştină care, în timp, determină formarea şi creşterea în volum a unor cheaguri de sânge. Odată formate aceste cheaguri, sângele oxigenat nu mai este pompat corespunzător către inimă, creier şi către restul organelor vitale. Iar apariţia unui infarct sau a unui accident vascular cerebral este iminentă", explică profesorul doctor Mircea Cinteză, şeful Clinicii Medicale III din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă din Bucureşti.
În cazul fumătorilor, riscul de a dezvolta prematur o boală coronariană este semnificativ, chiar în lipsa celorlalţi factori de risc, inclusiv a celor ereditari. Ba, mai mult, fumătorii au şanse mai mici de a supravieţui în urma unui infarct miocardic în comparaţie cu nefumătorii. În plus, fumatul este principalul factor de risc pentru boala vasculară periferică şi pentru decesul subit.
Colesterolul „rău" lezează arterele
Atunci când se face evaluarea factorilor de risc, atenţia se îndreaptă şi asupra lipidelor (nivelul colesterolului şi al trigliceridelor). Frecvent blamat, colesterolul joacă un rol vital în buna funcţionare a organismului. Important este însă ca balanţa să încline în favoarea colesterolului „bun" sau de înaltă densitate (HDL).
De exemplu, dacă pereţii arteriali suferă „fisuri", cauzate fie de tensiunea arterială mare, fie de hiperglicemie ori de fumat, organismul ar trebui să se folosească de colesterolul „bun" pentru a le repara. Însă atunci când nivelul colesterolului „rău" (LDL) este mare (de exemplu, din cauza dietei dezechilibrate), organismul va începe să-l folosească pe acesta pentru a repara arterele.
De aici şi până la formarea plăcilor de aterom pe vasele de sânge nu mai este decât un pas. Iar în timp, arterele inimii se îngustează şi devin rigide, favorizând apariţia aterosclerozei, factor de risc pentru apariţia anginei pectorale şi infarctului miocardic.
Stresul şi depresia o „rănesc"
Studiile realizate de-a lungul anilor au arătat că stările emoţionale negative pe termen lung pot îmbolnăvi inima. Persoanele depresive prezintă un risc de patru ori mai mare de a suferi de boli de inimă, din cauza faptului că oxigenarea miocardului se face cu dificultate, potrivit oamenilor de ştiinţă britanici de la Universitatea din Cardiff.
De asemenea, stresul cronic este frecvent asociat cu îmbolnăvirea inimii. Aceasta deoarece organismul se adaptează la stres prin secretarea unor substanţe (de exemplu, catecolamine) care, în cantităţi mari, favorizează creşterea tensiunii arteriale. Totodată există studii care arată că frecvenţa infarctului şi a atacului cerebral este mai mare la persoanele singure.
Infarctul, frecvent confundat cu o banală indigestie
Potrivit portalului „SOS Cardio" (www.soscardio.ro), la fiecare 30 de minute, un român suferă un infarct miocardic acut. Din păcate, numai o persoană din zece supravieţuieşte. Ce-i drept, pentru o treime din victimele unui atac de cord, primul simptom este şi ultimul, iar jumătate din decese survin înainte ca persoana în cauză să ajungă la spital. Şi în restul cazurilor însă, când infarctul se manifestă şi s-ar putea interveni pentru salvarea vieţii bolnavului, simptomele sunt confundate fie cu indigestia, fie cu un junghi intercostal. Dacă prezinţi un risc crescut de a suferi de o boală cardiovasculară este bine să recunoşti semnele unui infarct pentru a putea acţiona prompt. Cel mai frecvent apar durerea în piept (senzaţie de „menghină"), amorţeala şi durerea în unul dintre braţe, la nivelul spatelui, gâtului ori al maxilarului, respiraţia greoaie, transpiraţia rece, ameţeala şi o stare bruscă de oboseală.
Măsurile de prevenire trebuie luate înainte de 20 de ani
Potrivit specialiştilor de la Fundaţia Română a Inimii, măsurile pentru prevenirea bolilor cardiovasculare ar trebui să înceapă înaintea vârstei de 20 de ani. Pe termen lung, a acţiona înainte de apariţia bolii s-a dovedit a fi mai ieftin decât tratamentul.
Consumul de peşte ne fereşte de infarct
Inevitabil, pe măsură ce înaintăm în vârstă, inima îmbătrâneşte. Dar stă în puterea noastră să întârziem cât mai mult acest proces, prin modificări ale stilului de viaţă. Iar prima schimbare trebuie să se producă în farfurie. În primul rând, este important să limităm consumul de grăsimi de origine animală (la mai puţin de 20 g pe zi) sau să le eliminăm complet din dietă, deoarece au potenţial aterogen (favorizează depunerea plăcilor de grăsime pe artere).
O sursă de grăsimi sănătoase este peştele. Potrivit medicilor de la Clinica Mayo, ideal ar fi să mâncăm trei porţii de peşte pe săptămână. Însă, consumat chiar şi o singură dată pe săptămână, peştele scade riscul de producere a unui infarct cu circa 50%. Este de preferat peştele gras (somon, cod, sardină, ton, macrou, biban), întrucât are un conţinut bogat în acizi graşi Omega 3. Ei au capacitatea de a atenua tulburările de ritm cardiac, de a normaliza nivelul trigliceridelor din sânge şi de a echilibra tensiunea arterială.
Şi nucile sunt benefice pentru inimă şi vasele sangvine. Cercetătorii americani de la Universitatea California afirmă că persoanele care mănâncă un pumn de nuci pe zi (circa 30 g) prezintă un risc cu 60% mai mic de a suferi de boli de inimă şi, în special, de infarct, decât cele care nu includ aceste alimente în dietă. Nucile conţin flavonoizi, substanţe cu puternic efect antioxidant, care ajută la creşterea nivelului colesterolului „bun" (HDL), important pentru curăţarea arterelor.
Din dietă nu trebuie să lipsească nici fructele şi legumele proaspete, carnea de pui (fără pieliţă, deoarece conţine grăsimi „rele") şi de curcan, ouăle (se vor consuma numai dimineaţa), brânza slabă de vacă şi uleiul de măsline.
Nicio zi fără mişcare!
Specialiştii de la Asociaţia Americană a Inimii susţin că dieta sănătoasă nu este suficientă pentru a ajuta sistemul cardiovascular să se menţină în formă pe tot parcursul vieţii. Explicaţia este că mişcarea (sub orice formă) reprezintă cel mai eficient instrument de prevenire a îmbătrânirii cardiace şi arteriale, întrucât ajută atât la controlarea tensiunii sistolice (presiunea exercitată atunci când inima se contractă), cât şi a celei diastolice (presiunea din artere atunci când inima se află în repaus).
Mersul alert în aer liber scade nivelul colesterolului Foto: Shutterstock
„Mişcarea nu ar trebui să lipsească din rutina zilnică a unei persoane care prezintă unul dintre factorii de risc cardiovascular. Cine nu face mişcare zilnic riscă să-şi pună viaţa în pericol", explică medicul Şerban Damian, nutriţionist sportiv din Bucureşti. Persoanele care nu au timp pentru sală, pentru alergarea în parc ori pentru înot este suficient să meargă zilnic pe jos. Această formă de mişcare se recomandă atât în prevenirea bolilor de inimă, cât şi persoanelor deja diagnosticate cu o boală cardiovasculară. Totuşi, pentru a evita complicaţiile, persoanele care au suferit un infarct, de exemplu, ar trebui să se consulte mai întâi cu medicul curant.
Mersul pe jos scade nivelul colesterolului „rău" şi îl creşte pe cel al colesterolului „bun", întăreşte muşchiul inimii şi creşte elasticitatea vaselor de sânge. În plus, combate stresul şi previne acumularea kilogramelor, un factor de risc foarte important pentru bolile cardiovasculare. Toate aceste beneficii se pot obţine însă numai în cazul mersului alert, practicat de cel puţin cinci ori pe săptămână, în şedinţe de câte 30 de minute.
Renunţă la tutun!
Propune-ţi chiar de astăzi să renunţi la fumat! Medicii români de la Fundaţia Inimii susţin că riscul de a suferi de o boală de inimă scade chiar din prima săptămână după întreruperea fumatului. Ba, mai mult, după un an, un fost fumător prezintă un risc cu până la 50% mai mic de a suferi un accident vascular sau un infarct. Iar după cinci ani, sistemul cardiovascular va fi la fel de sănătos ca acela al unui nefumător.
Dacă ai nevoie de ajutor de specialitate, sună la numărul de telefon 0800.878.673 (apelabil gratuit doar din reţeaua Romtelecom) sau 021.335.69.20 (apelabil din orice reţea, cu tarif normal) pentru a te înscrie în programul „Stop Fumat".
Alcoolul, între beneficii şi controverse
Până în urmă cu cinci ani, lumea medicală era sceptică în ceea ce priveşte rolul de adjuvant al alcoolului, îndeosebi al vinului roşu, în cazul persoanelor care au suferit un infarct. În cadrul unui articol din „European Heart Journal", publicat în anul 2007, se specifică faptul că un consum moderat de alcool, de 10-20 g/zi pentru femei şi de 20-30 g/zi pentru bărbaţi, previne mortalitatea în caz de infarct. În ciuda acestui fapt, recomandarea de a consuma alcool trebui să fie individuală şi să se facă numai pe baza unei evaluări amănunţite a stării de sănătate.
Un studiu american realizat pe populaţia din Framingham, Massachusetts, a arătat că un consum de aproximativ 2,5 l de alcool pe lună creşte riscul de deces subit cu 60% în cazul persoanelor predispuse la boli cardiovasculare. Iar consumat zilnic în cantităţi mari (peste 150 g), alcoolul cauzează creşterea tensiunii arteriale, apariţia insuficienţei cardiace, aritmiilor şi chiar moarte subită.
Află cât eşti de stresat!
Pentru a afla care este nivelul tău de stres şi, implicit, ce risc ai de a suferi de o boală de inimă, răspunde la fiecare dintre următoarele întrebări cu una dintre aceste variante, în funcţie de situaţie: niciodată, uneori, frecvent sau întotdeauna.
1. Obişnuieşti să amâni unele sarcini mult timp?
2. Devii anxios atunci când ai de respectat un termen?
3. Trebuie ca întotdeauna să câştigi ca să te simţi bine?
4. Dacă te apropii de un semafor care urmează să se schimbe pe culoarea roşie, ai tendinţa de a mări viteza pentru a trece?
5. Îţi este greu să ceri ajutor celor din jur?
6. Cauţi, cu orice preţ, să fii respectat şi admirat de cei din jur?
7. Eşti critic cu persoanele din anturajul tău?
8. Te uiţi frecvent la ceas?
9. Eşti un perfecţionist?
10. Ai obiceiul de face mai multe lucruri deodată?
11. Ţi se întâmplă să te enervezi din orice?
12. Aloci timp suficient lucrurilor care îţi fac plăcere?
13. Ai tendinţa de a vorbi repede şi apăsat?
14. Te consideri o persoană dificilă?
15. Cei din jur te consideră o persoană dificilă?
16. Începi să te simţi vinovat atunci când îţi acorzi câteva ore de relaxare?
Numerotează răspunsurile cu cifre de la unu la patru şi după aceea adună punctele obţinute:
1. Niciodată
2. Uneori
3. Frecvent
4. Întotdeauna
Interpretare
- Dacă ai acumulat între 16 şi 26 de puncte înseamnă că reuşeşti să faci faţă cu brio stresului.
- Dacă ai acumulat între 27 şi 46 de puncte înseamnă că balanţa între cuantumul sarcinilor zilnice şi modul în care le faci faţă este echilibrată, deşi eforturile tale sunt considerabile în acest sens. Se recomandă să nu transformi într-un factor stresant chiar misiunea de a gestiona stresul.
- Dacă ai acumulat între 47 şi 56 de puncte înseamnă că nivelul tău de stres începe să crească încet, dar sigur. Ar trebui să iei măsuri chiar din acest moment. Identifică factorii de stres şi elimină-i din viaţa ta.
- Dacă ai obţinut peste 56 de puncte înseamnă că suferi de stres cronic. Mai exact, organismul tău secretă cantităţi mari de hormoni (cortizol şi de adrenalină) pentru a putea face faţă stresului. Din păcate, în cantităţi mari, cei doi hormoni afectează substanţial buna funcţionare a inimii. Încearcă să te relaxezi practicând un sport sau alte activităţi care îţi fac plăcere.
Se încarcă comentariile...
