Cum se explică apariţia alergiilor pe fond nervos

Cum se explică apariţia alergiilor pe fond nervos

Emoţiile negative slăbesc sistemul imunitar şi pot favoriza apariţia unei reacţii alergice

Nu puţine sunt persoanele care constată că atunci când sunt stresate, le apar pete roşii pe piele şi au mâncărimi. Există o corelaţie între starea psihică şi apariţia reacţiilor alergice?

Ştiri pe aceeaşi temă

Numeroase cercetări realizate de-a lungul timpului au încercat să determine modul în care bolile alergice afectează starea psihică şi invers, în ce măsură pot fi agravate simptomele unei alergii de anumite tulburări psihice. Astfel, cercetătorii au constatat că la persoanele cu alergii la medicamente, de exemplu, apar mult mai frecvent stări de anxietate, de depresie şi insomnii.

Pe de altă parte, mai ales în cazul copiilor  cu dermatită atopică, specialiştii au observat că anxietatea şi stresul pot induce mâncărimile pielii, caracteristice acestei boli. Iată prin ce mecanisme poate să determine reacţii alergice starea psihică.

Stresul genereazăsubstanţe «toxice»

Unul dintre cele mai frecvente tipuri de alergii apărute pe fond nervos este urticaria la stres, spun specialiştii. Afecţiunea se manifestă prin apariţia unor pete reliefate pe corp, de culoare roz sau roşie, însoţită de mâncărimi şi de furnicături. Medicii pun declanşarea acestui tip de urticarie pe seama faptului că atunci când suntem stresaţi, se eliberează în corp o serie de substanţe de tipul adrenalinei, noradrenalinei, histaminei şi cortizolului, care determină creşterea ritmului cardiac şi dilatarea vaselor de sânge, inclusiv la nivel epidermic, ceea ce duce la înroşirea pielii.

În plus, stresul poate agrava anumite afecţiuni dermatologice de tipul psoriazisului sau eczemelor, dar şi acneea, deoarece cortizolul favorizează secreţia de sebum.

Emoţiile negative slăbesc imunitatea

O altă cauză a apariţiei sau a agravării reacţiilor alergice pe fond nervos este faptul că stările emoţionale negative pot duce la o scădere a imunităţii generale a organismului. Iar multe dintre afecţiunile alergice apar pe fondul unui sistem imunitar slăbit. Astfel, cercetările au demonstrat că stresul sau stările depresive pot să influenţeze funcţiile sistemului imunitar prin intermediul sistemului nervos central şi al celui endocrin. În plus, este cunoscut faptul că problemele de ordin emoţional sau psihic afectează calitatea somnului, un alt factor care slăbeşte apărarea naturală a organismului.

Atacurile de panică duc la crize de astm

Potrivit specialiştilor, în condiţii de stres există un risc crescut de apariţie a unei crize de astm la persoanele afectate de această boală. De asemenea, studii recente arată că persoanele care prezintă manifestări de tipul depresiei sau al atacurilor de panică se confruntă cu o evoluţie mai severă a astmului alergic. O cercetare realizată la Universitatea din Heidelberg, Germania, arată că afecţiunile nervoase pot duce chiar la declanşarea astmului, modificările hormonale determinate de stres ducând în timp la inflamarea căilor respiratorii.

Mai mult decât atât, potrivit unui studiu realizat la Universitatea „Harvard" din SUA, copiii ale căror mame au suferit de stres în timpul sarcinii prezintă un risc crescut de a dezvolta astm bronşic la un moment dat în cursul vieţii. Specialiştii pun acest lucru pe seama faptului că răspunsul natural al organismului la stres poate să producă o varietate de hormoni care influenţează dezvoltarea sistemului imunitar al fătului.

Persoanele cu un serviciu stresant prezintă un risc cu 40% mai mare de a face astm.

În momentul în care s-a declanşat un tip de alergie pe fond nervos, medicul recomandă mai întâi un tratament pentru a atenua simptomele. Astfel, se pot prescrie antihistaminice sau medicamente pe bază de cortizon. Totuşi, medicii spun că în cazul acestor tipuri de alergii este important ca tratamentul să se adreseze factorului psihic declanşator, uneori fiind indicate scheme terapeutice combinate cu psihoterapia.

Specialistul nostru
Dr. Camelia Berghea

medic primar alergolog
Spitalul "Alexandru Obregia"


Există multiple studii care evaluează corelaţia dintre simptomele alergice şi starea psihică. Astfel, de exemplu, s-a constatat că la persoanele cu rinită alergică moderat-severă, depresia, psihastenia şi izolarea socială apar ceva mai frecvent comparativ cu persoanele care nu suferă de această boală.

De asemenea, în urticaria cronică este relevată o corelaţie limpede între intensitatea pruritului şi anxietatea, frustrarea sau starea de nemulţumire a persoanei afectate. Trebuie specificat faptul că astfel de asocieri impun evaluarea interdisciplinară a pacientului, astfel încât prin schemele terapeutice combinate să se asigure o calitate crescută a vieţii.

Risc

Persoanele cu un serviciu stresant prezintă un risc cu 40% mai mare de a face astm.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările