Cum ne atrag şi ne ţin în plasă producătorii de ţigări

FOTO: Marilena Coarneş spune că a fumat ultima ţigară miercuri, 9 iulie 2014

ALARMANT Peste 80% din fumători spun că vor să se lase de fumat. Totuşi, puţini reuşesc să o facă. Şi asta pentru că producătorii de ţigări recurg la „jonglerii“ tehnologice şi de marketing pentru a creşte dependenţa de nicotină.

 Pe Marilena Coarneş am cunoscut-o pe holurile Institutului de Pneumologie „Marius Nasta“ din Capitală. Are 32 de ani şi e „recidivistă“ în ceea ce priveşte fumatul. S-a lăsat de ţigări în 2012, doar că după şase luni a căzut din nou în patima lor. Spune că s-a apucat de fumat pe la 15 ani, „din teribilism“. I-a pus ţigara în mână o prietenă pricepută.

„Mi se părea foarte tare să ştii să fumezi, aşa că am încercat până am reuşit. Prima dată când am tras, am căzut, mi s-a tăiat filmul şi a fost un rău care mi-a plăcut… A urmat apoi liceul şi nevoia de a mă integra în gaşcă. În pauze asta se întâmpla: vorbeam, râdeam şi fumam. Apoi, fumatul a devenit o obişnuinţă. Am fumat şi în facultate, şi mulţi ani după aceea“, povesteşte Marilena.

A decis că e momentul să facă o schimbare pozitivă în viaţă şi să scape de viciu în jurul vârstei de 29 de ani. Şi-a amintit de recomandarea unui prieten, care, după mai multe încercări pe cont propriu eşuate, a izbutit să se lase de fumat, prin Programul Naţional „Stop fumat!“, cu ajutorul medicilor de la „Marius Nasta“. A căutat contactele pe internet, a sunat, s-a programat şi a făcut-o.

FUMATUL PE ASCUNS

Toate bune şi frumoase, până când a reintrat într-un stil de viaţă mai agitat. „M-am legat de chestia asta pentru a-mi reaprinde o ţigară. M-am gândit că nu are cum să mă mai domine viciul, pentru că aveam deja controlul şi ştiam cum să-i fac faţă. Numai că n-a fost chiar aşa, picasem iarăşi în plasă“, mărturiseşte Marilena.

O vreme a fumat pe ascuns. Apucase să se „laude“ că-i nefumătoare şi-i era jenă. Între timp, mătuşa sa din Bucureşti, la care stătea, ducea o luptă grea cu ceea ce reprezintă culmea viciului: cancerul pulmonar. I-a fost alături pe tot parcursul bolii, în timpul operaţiei şi în cei doi ani de după, în care nu i-a fost tocmai uşor. Ajunsese să se anuleze pe sine, iar ţigara îi oferea un refugiu. Acum e în doliu şi e mai hotărâtă ca niciodată să-şi regăsească libertatea.

„Cele şase luni în care n-am fumat au fost extraordinare, fără exagerare. Am avut un sentiment frumos că sunt stăpână pe situaţie şi că am scăpat de teroarea unui «superior». Timpul dedicat ţigărilor îmi aparţinea. De fapt, totul avea sens. Ce să zic, eu una recunosc faptul că fumatul chiar este o boală care mă depăşeşte. Nu e vorba că aş fi slabă de caracter. Pur şi simplu, simt nevoia de ajutor, de aceea am venit aici. Problema există şi vreau s-o rezolv. Nu mă interesează judecăţile celor din jur“, zice ea răspicat.

SENZAŢIE DE PLĂCERE ÎN NUMAI 7-10 SECUNDE

Nicotina este o substanţă care chiar produce dependenţă fizică, deşi există voci care contrazic acest lucru. Acţionează la nivelul creierului, îi modifică structura şi funcţia, astfel încât fumatul devine un comportament care nu mai poate fi controlat cu uşurinţă.

Nu ai cum să negi raţional efectele nocive ale fumatului, însă oamenii nu le văd, le acoperă cu diverse motive. Şi asta pentru că, în realitate, nicotina e un drog. Ea schimbă percepţia oamenilor, priorităţile lor. Creierul drogatului are o singură prioritate, şi anume să primească doza. Fumătorii nu sunt nici proşti, nici fără voinţă. Au avut ghinionul să intre în contact cu drogul“, a explicat Magdalena Ciobanu, medic pneumolog la Spitalul „Marius Nasta“, coordonatoarea Programului Naţional „Stop fumat!“.

Structura nicotinei seamănă foarte mult cu aceea a neurotransmiţătorului care activează centrul cerebral al plăcerii şi al recompensei. Din acest motiv, spune medicul, odată ajunsă în creier, nicotina se leagă instantaneu de receptorul pentru acel neurotransmiţător, ca şi când acesta ar fi fost creat special pentru ea. Astfel, în numai 7-10 secunde apare senzaţia de plăcere şi relaxare, indiferent de ceea ce credem ori vrem şi independent de intenţia noastră.

ŞI O SINGURĂ ŢIGARĂ DUCE LA RECIDIVE

Mai mult, nicotina activează cel mai sigur şi mai durabil mecanism al memoriei pe termen lung. Practic, toate ocaziile asociate cu fumatul se stochează laolaltă cu alte amintiri despre activităţile vitale care, de altfel, aduc satisfacţie: mâncatul, sexul, comunicarea cu prietenii etc. De aceea, este aproape imposibil să uităm că am fumat.

Atât timp cât ne păstrăm memoria ce ne asigură supravieţuirea, ne vom aminti şi ce simţeam când fumam. Dacă fumezi chiar şi o ţigară după ce te-ai lăsat de tutun, receptorii de nicotină formaţi se vor «trezi» şi se vor comporta exact ca pe vremuri: vei simţi o nevoie acută, de nestăpânit, de a fuma“, a precizat pneumologul.

CONŢIN ZAHĂR ŞI AROME APETISANTE

Pentru a-şi menţine cotele de piaţă, producătorii de ţigări introduc în compoziţia lor diverse substanţe care accentuează capacitatea nicotinei de a crea senzaţia de bine. Potrivit medicului pneumolog Magdalena Ciobanu, dintre acestea fac parte acetona, amoniacul, zahărul invertit, propilen-glicolul, glicerolul, concentratul din suc de prune, pudra de cacao, extractul de lemn-dulce, de rubarbă, de căpşune şi alte arome.

Magdalena Ciobanu FOTO Adevărul

„Nicotina în mediul alcalin se absoarbe mai repede şi în cantitate mai mare. Prin ardere, unele substanţe adăugate determină exact acest lucru. Fenomenul a fost descoperit prin anii ’50 şi a dus la explozia efectivă a unei anumite mărci. Ulterior, s-a constatat că nu era marketingul de vină, ci această jonglerie chimică pe care au folosit-o apoi şi alţii“, a arătat specialista. Se lucrează cu subtilităţi, pentru a le atribui ţigărilor unele însuşiri, despre care suntem obişnuiţi să gândim în termeni pozitivi. Unii producători folosesc până şi termeni ca „organic“ şi „ecologic“, pentru a prinde trendul popularităţii acestora.

„SUBŢIRELE“, DAR MAI DĂUNĂTOARE

Pentru a scădea percepţia de produse toxice, s-a umblat şi la aspectul ţigărilor. În cazul ţigărilor slim, de exemplu, care dau impresia că ar fi mai puţin periculoase, apare fumatul compensator: fumăm până la capăt, inhalăm mai adânc, tragem mai multe fumuri din ţigară şi la intervale scurte de timp. Cu alte cuvinte, creierul îşi ia partea, face în aşa fel încât să acopere toţi receptorii de nicotină şi să fie mulţumit.

Trecerea de la ţigările normale la cele «subţirele» sau light nu aduce niciun beneficiu. Dimpotrivă, potrivit unor studii, femeile care au fumat ţigări light au făcut forma cea mai invazivă de cancer pulmonar. Mai mult ca sigur, acest lucru e dat de inhalarea profundă pe care o ai când fumezi astfel de ţigări, pentru că gudronul, adică acea substanţă din fumul de ţigară care determină boala, ajunge mai adânc în plămâni şi rămâne acolo. Or, să nu uităm, gudronul nu se elimină din plămâni“, atenţionează medicul.

„Păcăleala“ cu mentol

De departe una dintre cele mai eficiente noutăţi tehnologice, menite să încurajeze consumul, a fost introducerea pe piaţă a ţigărilor cu capsule foarte fine cu mentol. Astfel, omul îşi aprinde ţigara, trage câteva fumuri şi simte gustul obişnuit al acesteia, iar dacă apasă mai tare filtrul cu buzele sau cu degetele, acele capsule se sparg şi se eliberează mentolul.

MASCHEAZĂ SIMPTOMELE UNOR BOLI RESPIRATORII

„După câteva inhalări, când ar trebui să începi să simţi că te arde, că te râcâie şi că se întâmplă ceva la nivelul căilor respiratorii, atunci începi să inhalezi mentol. Ştim cu toţii că aroma de mentol îţi creează o senzaţie de răcoare, de confort. Ei, având anesteziată uşor mucoasa respiratorie, omul continuă să fumeze“, a detaliat Magdalena Ciobanu. În opinia sa, şi mai grav e că mentolul este, la nivelul subconştientului, asociat nu numai cu normalitatea, ci şi cu sănătatea. Asta pentru că este foarte prezent în tot felul de produse pe care le folosim, cum ar fi pasta de dinţi, apa de gură, guma de mestecat, ceaiul de mentă etc. Cu adevărat periculoase sunt aceste ţigări în cazul persoanelor care fumează de peste 15-20 de ani, care au un risc foarte mare de a avea, măcar în forma de debut, boala fumătorului, adică bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) – acea afecţiune care se manifestă prin tuse, cu sau fără expectoraţie, senzaţie de disconfort la respiraţie şi la efort în acelaşi timp.

În cazul lor, aparatul respirator este un pic lezat şi, dacă ar sesiza că fumatul le accentuează starea de rău, poate că şi-ar pune anumite întrebări şi s-ar adresa medicului. Numai că, în loc să aleagă în mod raţional acest lucru, respectivii încearcă variantele cu mentol. „Iritaţia dispare şi astfel amână momentul luării deciziei de a termina cu ţigările. Aceste capsule cu mentol ar putea justifica lentoarea cu care fumătorii se hotărăsc să se lase de viciu“, crede pneumologul.

Fumatul a fost prezentat drept un mod de viaţă, dar, de fapt, este un mod de moarte. Pentru cei care consumă activ ţigările, dar şi pentru cei care sunt nevoiţi să stea în fumul produs".

Şi, totuşi, se poate

Soluţii există. Trebuie doar să conştientizezi că fumatul îţi poate fi fatal, să perseverezi şi să nu te dai bătut dacă nu reuşeşti să renunţi din prima la ţigări. Un exemplu este Marius Zaharia, de 33 de ani, din Bucureşti, care a încercat mai multe formule, până a găsit-o pe cea potrivită. El s-a apucat de fumat la 16 ani, în liceu.

„Anturajul de la şcoală m-a «ajutat». De-acolo a pornit, nu de la vecinii din bloc. A fost un pas cumva necesar pentru a mă integra în mediul de-acolo. Apoi, mi-am «afumat» toată tinereţea. Mi-am propus să mă opresc de-abia pe la 30 de ani, când mi-am dat seama că fumez aproape două pachete pe zi. Nu aveam vreo motivaţie anume, pur şi simplu, am înţeles că e prea mult şi că e o problemă“, spune Marius Zaharia.

A încercat prima dată cu plasturi, în tandem cu tatăl său, fumător de-o viaţă. „La mine n-a funcţionat, în schimb tata, care avea atunci peste 50 de ani, a reuşit să se lase. Nu am renunţat însă la idee şi am căutat alte modalităţi. Într-un final, m-am înscris în programul «Stop fumat!», care a dat rezultate“, povesteşte Marius.

Se consideră „vindecat“. Au trecut doi ani de când n-a mai pus ţigara în gură şi spune că nu-şi mai doreşte deloc să fumeze, ba dimpotrivă, îl dezgustă mirosul de tutun.

De ce e important să te laşi?

Încetarea fumatului are un impact pronunţat în BPOC, scăzând rata agravării severe şi riscul complicaţiilor cardiovasculare. Abandonul fumatului este benefic în orice moment al evoluţiei bolii, crescând calitatea vieţii, prin îmbunătăţirea capacităţii de efort fizic.

De asemenea, scade semnificativ rata de risc pentru infarctul miocardic (cu 50% după un an) şi pentru infecţiile respiratorii (cu 50% după cinci ani), evoluţia ulcerului este încetinită, dar şi a osteoporozei. În cazul femeilor, oprirea fumatului reduce riscul de a dezvolta cancer invaziv de col uterin, sporeşte şansele de a rămâne însărcinate şi de a avea un copil sănătos şi, nu în ultimul rând, amână momentul instalării menopauzei. ;

Ţigareta electronică este o autoamăgire. Nu foloseşte la nimic, pentru că gestul se menţine, agresarea plămânului cu substanţe toxice continuă, afectarea celor din jur prin vaporii produşi persistă".

De ce e nevoie de interzicerea fumatului în public

România şi Austria sunt singurele ţări din UE care nu au reglementat interzicerea fumatului în locurile publice. La noi, există o lege care teoretic interzice fumatul în public, însă aceasta nu funcţionează. Mulţi dintre cei care au pus-o în aplicare s-au limitat la separarea formală a perimetrelor, soluţie care nu-i protejează nicicum pe nefumători. În ţările care au aplicat cu seriozitate măsura interzicerii fumatului în spaţiile publice, efectele au fost imediate şi măsurabile.

În Marea Britanie, de exemplu, aceasta a determinat scăderea cu 17-18% a numărului de internări a copiilor cu astm. „Părinţii nu s-au mai dus acasă cu hainele îmbâcsite, particulele de pe ele nu au mai trecut în aerul din casă, iar copiii nu le-au mai inhalat. Această reducere a numărului de internări s-a produs la doar şase luni de la începutul aplicării acestei reglementări legale. Nu a fost nevoie de ajutorul medicilor sau al unor medicamente. În plus, la fel au scăzut şi internările cu infarct miocardic“, a menţionat Magdalena Ciobanu.