Criza de antibiotice noi ne lasă apărare în faţa bacteriilor. OMS: Rezistenţa la antimicrobieni e o urgenţă sanitară majoră

Nu mai avem antibiotice pentru bacteriile rezistente

Tot mai multe bacterii au devenit rezistente la antibioticele existente.  Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează că pe plan mondial există o „lipsă gravă de programe de dezvoltare a unor antibiotice noi“, potrivit AFP.

„Rezistenţa la antimicrobieni este o urgenţă sanitară mondială, care pune serios în pericol progresele medicinei moderne“, a atras atenţia Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, citat de agerpres.ro.

El consideră că este „urgent să se multiplice investiţiile în programele de cercetare şi dezvoltare a unor medicamente eficiente contra infecţiilor rezistente la antibiotice, inclusiv împotriva tuberculozei“.

Agenţia de specialitate din cadrul ONU a recenzat 51 de noi produse antibacteriene aflate într-o etapă de dezvoltare şi de teste clinice pentru tratarea agenţilor patogeni prioritari care sunt rezistenţi la antibiotice, tuberculoză şi infecţii diareice, uneori mortale, din cauza Clostridium difficile.

Dar, dintre toate aceste medicamente cu rol de „candidat“, „doar opt reprezintă tratamente inovatoare“, susceptibile să valorifice actualul arsenal de tratamente antibiotice, se spune în comunicatul OMS.

Instituţia care trage cu regularitate semnale de alarmă în privinţa creşterii rezistenţei la antibiotice, a publicat în februarie o listă cu 12 familii de „superbacterii“ împotriva cărora specialiştii agenţiei consideră că este urgent să fie dezvoltate tratamente noi, în plus faţă de tuberculoza rezistentă, care reprezintă deja o prioritate în cadrul programelor de cercetări medicale.

Noul raport al OMS a subliniat „o gravă lipsă în privinţa opţiunilor de tratament“ pentru tuberculoza rezistentă, care ucide aproximativ 250.000 de persoane pe an, dar şi pentru alte bacterii rezistente la medicamente, inclusiv Acinetobacter şi enterobacteriile (precum Klebsiella şi E. coli). Acestea din urmă pot să cauzeze infecţii grave şi adeseori mortale şi reprezintă o ameninţare deosebit de serioasă în special în spitale.

De asemenea, există „foarte puţine“ forme orale de antibiotice în dezvoltare, deşi acestea sunt „esenţiale pentru tratarea infecţiilor în afara spitalelor sau în contexte marcate de resurse limitate“.

„Cercetările din domeniul tuberculozei sunt subfinanţate“, a dezvăluit la rândul lui medicul Mario Raviglione, directorul programului global al OMS de luptă contra tuberculozei, în contextul în care peste 800 de milioane de dolari ar fi necesari în fiecare an pentru dezvoltarea unor tratamente noi.

Prevenţia şi utilizarea adecvată a antibioticelor (pentru oameni şi animale) fac parte, de asemenea, din rândul mijloacelor de luptă împotriva acestei ameninţări, a reamintit OMS.

Bacteriile rezistente la antibiotice ar putea ucide până la 10 milioane de persoane pe an până în anul 2050, la fel de mult precum cancerul, potrivit unui grup internaţional de experţi, înfiinţat în 2014 în Marea Britanie, autor al mai multor rapoarte pe această temă.

Potrivit acestui grup de experţi, prezidat de economistul Jim O'Neill, fenomenul provoacă deja 700.000 de decese pe an, dintre care 50.000 în Europa şi Statele Unite.