Coronavirus: Care este riscul de îmbolnăvire dacă zbori cu avionul sau iei trenul
0
Pandemia de coronavirus continuă să se extindă. Unele ţări au restricţionat călătoriile, mai ales cele cu cu avionul, către anumite destinaţii. Cât de mare este riscul?
BBC a primit o serie de întrebări referitoare la siguranţa de a zbura cu avionul, de a pleca într-o croazieră sau de a utiliza transportul public în actualul context internaţional al infectării cu COVID-19. Iată cum au răspuns specialiştii!
Trenuri şi autobuze
Nu se cunosc încă exact toate căile de răspândire a noului coronavirus, dar virusuri similare se transmit pe cale respiratorie, prin intermediul particulelor infinitezimale rezultate de la o persoană bolnavă care tuşeşte sau strănută, precum şi prin atingerea unor suprafeţe infectate.
Se consideră că particulele de coronavirus, cel mai probabil, nu rămân suspendate în aer aşa cum fac cele de gripă, astfel că, pentru ca o persoană să ajungă să se îmbolnăvească, trebuie să fie în contact apropiat cu bolnavul. Potrivit ghidului NHS referitor la coronavirus, contact apropiat înseamnă la o distanţă mai mică de doi metri şi o durată mai mare de 15 minute.
Astfel, riscul potenţial de răspândire al coronavirusului depinde de cât de aglomerat este mijlocul de transport în care vă urcaţi. De exemplu, în metroul londonez care este foarte aglomerat, există un risc mare de a contracta o infecţie respiratorie.
Dr. Lara Gosce, reprezentanta Institutlui Global de Sănătate, a declarat că studiile pe care le-a realizat – publicate în 2018 – au arătat că persoanele care utilizează frecvent metroul sunt mai predispuse la a suferi simptome asemănătoare gripei. Potrivit acesteia, riscul este mai mare la călătorii care sunt siliţi să schimbe liniile de metrou pentru a ajunge la destinaţie, comparativ cu cei care ajung la destinaţie cu o linie directă.
Alţi factori care influenţează riscul ţin de cât de bine ventilat este mijlocul de transport şi de cât timp durează călătoria. Curăţenia mijloacelor de transport şi a staţiilor cu dezinfectante antivirale profesionale contează de asemenea.
Potrivit dr. Gosce, „limitarea numărului de contacte apropiate cu persoane potenţial infectate este foarte importantă“. „Evitaţi pe cât posibil orele de vârf în trafic“, sună sfatul dr. Gosce.
În acest moment, în Marea Britanie, oficialii nu au recomandat populaţiei să evite transportul public. David Nabarro, specialistul OMS în problema coronavirusului, a declarat la BBC că transportul public este o chestiune importantă de luat în discuţie, dar că evidenţele arată că genul de contacte pasagere pe care oamenii le au când călătoresc împreună nu pare să fie principala cale de transmitere a virusului.
Avioane
Potrivit opiniei comune majorităţii, este mult mai probabil să te îmbolnăveşti în timpul călătoriei cu avionul pentru că respiri aer „stătut“. În realitate, aerul din avion poate fi de o mai bună calitate decât cel de la serviciu şi cu siguranţă mai bun decât aerul respirat în tren sau în autobuz. Este adevărat că sunt multe persoane pe metru pătrat într-un avion aglomerat, lucru care creşte riscul, dar aerul este schimbat cu o viteză mai mare.
Profesorul Quingyan Chen, de la Purdue University, care a studiat calitatea aerului din diverse mijloace de transport pentru pasageri, afirmă că aerul dintr-un avion este complet înlocuit la fiecare două-trei minute, comparativ cu 10-12 minute, aerul condiţionat din clădirile de birouri.
Aerul din avioane este curăţat cu ajutorul filtrelor speciale Hepa - high-efficiency particulate air – capabile să captureze particule foarte mici existente în mod obişnuit în sistemul de aer condiţionat, inclusiv virusuri.
Filtrul aspiră aerul proaspăt din exterior şi îl amestecă cu cel deja existent în interior, ceea ce înseamnă că, în fiecare moment, jumătate din aer este proaspăt şi jumătate, nu. Multe sisteme de aer condiţionat obişnuite nu fac altceva decât să redirecţioneze acelaşi aer pentru a economisi energie.
Pe lângă faptul că se pot transmite prin picături infinitezimale rezultate în urma strănutului sau tusei, infecţiile de tipul coronavirusului mai pot fi contagioase în urma contactului cu suprafeţele contaminate, fie că vorbim despre mâna unei persoane, fie că vorbim despre mânerul unei uşi.
Vicki Hertzberg, de la Universitatea Emory din SUA, a recoltat probe de pe suprafeţe în zece zboruri transcontinentale în 2018 şi a tras concluzia că ”arătau la fel ca acelea din camera de zi”. Cu alte cuvinte, nu a găsit nimic notabil în aceste probe prelevate din avioane, comparativ cu testele pe care le-a făcut în alte tipuri de mijloace de transport sau în clădiri.
Dar este dificil de generalizat riscul, mai spune specialistul, pentru că există diverşi factori care cresc sau descresc acest risc. De exemplu, pe parcursul unui zbor lung cu avionul, pasagerii se mişcă mai mult şi, dacă au virusul, există riscul să-l răspândească peste tot.
Potrivit ghidului OMS, zona de risc maxim este de două rânduri de scaune în orice direcţie faţă de persoana infectată. Însă, în 2003, în timpul epidemiei SARS, într-un avion care transporta o singură persoană bolnavă, s-a constat că 45% din cei infectaţi nu stătuseră în avion în această zonă de risc maxim. Aşa că sfaturile cele mai bune rămân acelea de a vă spăla pe mâini, de a dezinfecta pe cât posibil suprafeţele şi de a tuşi sau strănuta într-un şerveţel de unică folosinţă.
Se încarcă comentariile...
