Comisia care creşte şansa la viaţă a pacientului cu cancer

0
Publicat:
Ultima actualizare:

ECHIPĂ În ultimul timp, se vorbeşte tot mai mult despre faptul că tratamentele cele mai eficiente în diverse patologii implică sau ar trebui să implice o colaborare între medici de diferite specialităţi. În cancer, abordarea multidisciplinară a pacientului oncologic este de importanţă vitală. Iar dacă în clinicile de stat această abordare rămâne, din păcate, mai mult un concept teoretic, există unele clinici private unde sistemul funcţionează.

În lipsa unor programe de screening, cele mai multe cazuri de cancer sunt diagnosticate în faze avansate. Timpul devine astfel un element extrem de important pentru pacientul oncologic care are nevoie rapidă de un diagnostic exact şi de un tratament adecvat, pentru a-şi creşte şansele de supravieţuire.

„Cazurile oncologice sunt complexe, de aceea, este esenţial ca pacientul să fie evaluat multidisciplinar, la iniţierea terapiei specifice sau ori de câte ori este nevoie. Comisia oncologică multidisciplinară – tumor board-ul – stabileşte o strategie care se dovedeşte a fi esenţială în terapia cancerului“, explică dr. Laurenţiu Bujor, medic primar radioterapie, medic specialist oncologie medicală, directorul medical al Centrului oncologic Sanador.

În principiu, atunci când un om este diagnosticat cu o tumoare, sunt esenţiale investigaţiile de analiză a celulelor. „Aceste analize pun diagnosticul de certitudine asupra tipurilor de celule şi asupra clasificării largi – benigne, adică necanceroase, sau maligne, canceroase“, explică dr. Marinela Stănculete, director medical al Intermedicas, una dintre clinicile de la noi unde li se oferă pacienţilor oncologici posibilitatea gestionării cazului de către o comisie oncologică multidisciplinară, formată din specialişti români şi străini.

O explozie de informaţii care trebuie gestionată corect

Conceptul de tumor board nu este o invenţie românească. „El a pornit de la explozia de informaţii din fiecare disciplină care implică diagnosticarea şi tratarea cancerului. De aceea, este necesară implicarea cât mai multor specialişti pentru a lua cea mai bună decizie în ceea ce priveşte stabilirea procedurilor pentru tratarea şi diagnosticarea fiecărui caz în parte. Trebuie să fim conştienţi de noutăţile în ceea ce priveşte diagnosticarea cancerului şi cele mai noi tratamente apărute pe piaţă. Din acest motiv, este necesar să concentrăm toate aceste informaţii, precum şi toată experienţa clinică pe care o avem în acest domeniu, pentru a recomanda cele mai bune opţiuni de tratament“, explică prof. dr. Christoph Zielinski, medic coordonator al WPK Academy Cancer Center,Wiener Privatklinik, Austria.

Tumor board-ul este important pentru că aduce medicii la aceeaşi masă de discuţie în timp real, cu datele actuale ale pacientului şi cu pacientul, uneori, spune, la rândul ei, dr. Marinela Stănculete. „Poate fi văzut diagnosticul sau reevaluat, pentru că sunt atâtea situaţii în care diagnosticul nu este complet. Să vă dau un exemplu: dacă la o femeie se descoperă în urma unei mamografii o formaţiune mamară – o imagine a unui sân – care nu arată aşa cum ar trebui, nu ştim despre acea imagine decât că este aşa cum nu ar trebui. Suntem într-o zonă gri, în care ar putea fi, dar ar putea şi să nu fie cancer, suntem într-o situaţie în care femeia respectivă nu ştie ce să facă.“

„Acesta e motivul pentru care e nevoie de tumor board“

De obicei, o femeie face o mamografie în zilele noastre, în două circumstanţe: la recomandarea unui medic sau de capul ei, adaugă directorul medical al Intermedicas: „Dacă e trimisă de medic, ar trebui să se întoarcă cu rezultatul la medicul care i-a recomandat investigaţia. Care este, cel mai adesea, medicul ginecolog sau medicul de familie, mai rar, chirurg. Indiferent ce medic este el, poate să aprecieze imaginile descrise de medicul care a efectuat mamografia – specialistul în imagistică – numai din punctul său de vedere. Şi atunci trebuie luată decizia: această anomalie de imagine trebuie urmărită şi atât, sau trebuie făcută o intervenţie pentru a obţine diagnosticul de certitudine?“

Acea intervenţie, puncţia, nu este o manevră neinvazivă şi uşor de făcut şi nici ieftină, astfel că decizia nu este uşor de luat. „Decizia este bine să fie luată de un medic cu experienţă. El poate să fie de orice specialitate dacă îşi asumă acest lucru. Şi să presupunem că s-a făcut puncţia. Şi rezultatele ne spun că este vorba despre un cancer mamar. Ce face atunci femeia cu rezultatul acela? Se întoarce la medicul care i-a recomandat puncţia. Ei, şi aici intervine, de fapt, problema. Pentru că medicul care i-a recomandat puncţia va avea o viziune limitată de cele mai multe ori. Şi nu ţine de persoana acelui medic, ci de natura lucrurilor. Este un medic de o anumită specialitate care se loveşte de o anumită cazuistică, cu o anumită frecvenţă, nu poate avea simultan expertiza teoretică şi practică a celorlalte specialităţi medicale de care e nevoie în gestiunea unui cancer de sân. Să spunem că e chirurg, nu va avea competenţa oncologului, a radioterapeutului. Acesta e motivul pentru care e nevoie de tumor board pentru orice fel de patologie neoplazică“.

Se decid toţi paşii de urmat

Momentul în care această echipă de specialişti din comizia oncologică ar trebui să se întâlnească este atunci când există diagnosticul. „Numai că lucrurile sunt mai complicate de atât. Există situaţii în care, în cadrul mamografiei, se observă că acea tumoră din sân are ataşată şi un ganglion suspect şi atunci, cea mai bună metodă nu este puncţia, ci o investigaţie imagistică care să investigheze eventualele metastaze sau invazii ganglionare, pentru că, dacă există metastaze, primul pas terapeutic nu este operaţia, ci chimioterapia. Şi abia apoi operaţia.“

Dr. Stănculete mai spune că sunt frecvente cazurile de pacienţi care vin cu formaţiuni la sân sau hepatice şi vor să ştie ce să facă. „Se întruneşte comisia oncologică, se iau în discuţie caracterele imagistice, rezultatele analizelor, în acea etapă în care există o imagine suspectă şi se decide care e metoda cea mai potrivită de a obţine diagnosticul definitiv al bolii. Cum aflăm dovada anatomopatologică, cum face examenul de bilanţ oncologic care presupune imagistică şi analize şi pentru alte segmente ale corpului, după care tumor board-ul se reîntruneşte cu aceste rezultate. Şi abia atunci poate formula diagnosticul de certitudine, de boală, de stadiu, şi recomandările terapeutice care sunt, în principiu, formulate de către ghidurile internaţionale.“

Centru de Radioterapie OncoHelp

Cum se personalizează tratamentul

Tot comisia oncologică decide dacă pacientul se încadrează în categoria celor pentru care nu sunt posibile anumite trepte de tratament. „Fie că are nişte boli care anulează beneficiul unui anumit tratament, fie că afecţiunile celelalte de care suferă s-ar putea decompensa în timpul terapiei cu citostatice, în aceste cazuri trebuie aleasă cea de-a doua cea mai bună formulă terapeutică pentru acea persoană. Asta este individualizarea. Sau sunt lucruri absolut particulare ale tumorii şi ale contextului, istoricul familial al pacientului, istoricul personal.“

Formula de recomandări trebuie să fie acceptabilă de către pacient şi din punct de vedere medical, şi financiar. „Degeaba recomandăm noi conform ghidurilor internaţionale un anume tip de imunoterapie care în România nu este susţinută de către Casa de Asigurări şi omul nu are cu ce să o plătească. Îi formulezi această recomandare în scris, dar îi dai şi alternativa. Altminteri, nu foloseşte la nimic să se întrunească comisia oncologică şi să aibă o discuţie profesională dacă nu duce la beneficii directe pentru pacient“, subliniază dr. Marinela Stănculete.

Managerul de caz este cel care prezintă cazul pacientului. „Se ia în considerare istoricul său medical în ceea ce priveşte afecţiunea malignă, apoi sunt prezentate rezultatele patologice şi analizele radiologice. Fiecare medic îşi exprimă opţiunea de tratament şi, la final, se ia o decizie unanimă. Dacă la început există păreri contrarii, sunt dezbătute şi se iau în considerare toate opţiunile de tratament până se ajunge la o decizie unanimă“, explică şi prof. dr. Christoph Zielinski, medic coordonator al WPK Academy Cancer Center, Wiener Privatklinik.

 Minimum trei specialităţi oncologice în Comisie

Din comisia oncologică fac parte întotdeauna medici din specialităţile-cheie: medici oncologi, adică din acea specialitate medicală care se ocupă de tratamentul cu citostatice şi cu rudele mai moderne citostaticelor – imunoterapia de exemplu, sau terapia biologică –, medic specialist de radioterapie şi chirurg supraspecializat. „Aceştia trei sunt esenţiali, cel puţin un membru din fiecare specialitate. Cu cât tumor board-urile sunt mai largi, cu atât e mai bine, acesta e un lucru greu de realizat. Ideal este să fie doi-trei din fiecare specialitate, lucru care se întâmplă în marile spitale de oncologie din străinătate“, este de părere dr. Marinela Stănculete.

Din comisia oncologică multidisciplinară pot face parte şi specialişti din imagistică, anatomie patologică, cu experienţă în tratamentul cancerului, onco-nutriţie, afirmă dr. Laurenţiu Bujor, directorul medical al Centrului Oncologic Sanador. Potrivit acestuia, discuţiile din comisie oferă o imagine de ansamblu asupra fiecărui caz, ceea ce contribuie în final la obţinerea celui mai bun rezultat.

„S-a dovedit că deciziile luate în cadrul comisiei conduc la rezultate superioare în tratarea cancerului, dar şi în calitatea vieţii pacientului, superioare celor înregistrate în cadrul unei abordări unidisciplinare.“

Pacientul poate solicita întrunirea comisiei

Frecvenţa cu care comisia oncologică se întruneşte este dictată atât de raţiuni medicale, cât şi de dorinţa pacientului. „Tumor board-ul se întruneşte la solicitarea pacientului, iar apoi recomandă fie nişte investigaţii suplimentare, fie tratamente cu ritmurile lor de monitorizare, de revenire cu rezultatele. De obicei, noi îi spunem  pacientului că, după ce intră pe făgaşul de tratament şi are fluxurile în faţă, nu are sens ca de fiecare dată toate acestea să fie reintegrate de către tumor board. Sunt situaţii în care, după ce comisia formulează recomandările de tratament, pacientul să dorească să urmeze acele tratamente chiar cu medicii din comisie. Noi nu obligăm pacienţii la asta. Pacientul decide singur. Alteori, avem pacienţi din provincie care nu au cum să vină în Bucureşti la fiecare două săptămâni, la medicii care fac parte din comisie şi care lucrează în diferite instituţii. Şi atunci noi le facem şi recomandări de medici din zona unde locuiesc“, detaliază dr. Marinela Stănculete.

Odată intrat pe tratament, pacientul poate să mai intre în comisie dacă apar elemente noi. „Dacă, de exemplu, trebuie să întrerupă terapia din cauza reacţiilor adverse. Medicul care îl preia şi care îi monitorizează tratamentul ştie asta. Avem un caz al unei doamne care, anul trecut, a fost diagnosticată cu cancer la sân şi care la fiecare etapă de bilanţ, la trei-şase luni, trimite toate datele la Comisie la control ca să aibă şi această părere. Pentru dumneaei, e o chestiune de confort.“ La aceste întruniri ale Comisiei vine şi pacientul doar dacă doreşte. „Pacientul nu e prezent la discuţii, el e chemat la concluzii. Şi după una-două zile primeşte raportul medical scris.“

În ceea ce priveşte costurile, acestea sunt suportabile, mai spune dr. Stănculete. „Medicii care fac parte din tumor board prestează o muncă de analiză. Ea nu are cum să aibă loc gratis. Însă costurile nu sunt prohibitive şi sunt bani care merită cheltuiţi. Nu înseamnă neapărat că este obligatoriu să aibă loc tumor board-ul, dar nu prea poţi să ştii dinainte, tu, ca pacient, dacă ai avea un beneficiu, dacă ceea ce faci tu pentru că ţi-a spus medicul cu care eşti în prezent este în regulă“.

Unde pot apărea diferenţele de opinii

Într-un cancer de sân nu este obligatoriu ca operaţia să fie primul pas potrivit, atrage atenţia dr. Stănculete: „Un cancer care a trimis deja metastaze nu are de ce să fie operat. Nu înseamnă că nu va fi operat niciodată. Dar, în momentul în care îi faci operaţia, deşi ea în principiu înlătură tumoarea primară – cancerul de unde se răspândesc celelalte celule, dar ele deja s-au răspândit. Între momentul operaţiei şi cel în care poţi începe orice formă de tratament adjuvant – chimioterapie, radioterapie – trebuie să treacă patru săptămâni. În acele patru săptămâni, acele celule plecate deja nu rămân unde erau. Ele fac pui. Şi atunci ordinea este: mai întâi faci chimioterapie care îngheaţă tumorile existente sau chiar le scade, radioterapie în anumite situaţii, apoi se reevaluează beneficiul acestui tratament neoadjuvant şi beneficiile realist vorbind ale operaţiei“.

Nu se ia în calcul doar stadiul bolii. „Se ia în considerare şi vârsta pacientului. Nu în sensul că nu merită efortul, ne referim la speranţa lor de viaţă. Şi la felul lui de viaţă, la bolile asociate, statusul lui de performanţă – este o grilă internaţională de apreciere a capacităţii unui om de a se autoîngriji. La noi vin destul de des oameni care s-au operat deja, pentru că aşa li s-a spus“, mărturiseşte dr. Stănculete.

mamografie FOTO Shutterstock

„Am fost impresionat de numărul specialiştilor implicaţi în tratament“

Dr. Eugeniu Darii, supraspecializat în chirurgia oncologică mamară la Spitalul Royal Marsden din Londra, şeful secţiei de Chirurgie a Spitalului Onco Card, afirmă că a fost impresionat de felul în care sunt trataţi pacienţii oncologici în străinătate şi că încearcă să aplice şi la noi ce a văzut acolo. „Mi-a plăcut complexitatea cu care se abordează fiecare caz de cancer mamar. Am fost impresionat de numărul specialiştilor implicaţi în tratamentul unei paciente cu cancer de sân, cu toţii reuniţi în comisii oncologice speciale ale căror întâlniri care aveau loc săptămânal: chirurgul, chirurgul plastician, oncologul, expertul în imagistică, radioterapeutul, anatomopatologul, geneticianul, specialistul în planificarea familiei, asistenta dedicată pacientelor cu cancer mamar, breast nurse o numesc ei“.

Până ajungea pacienta la operaţie, venea de vreo cinci-şase ori la spital pentru diferite consulturi şi discuţii. „Avea inclusiv un telefon non-stop, o linie directă cu asistenta şi putea suna oricând cu întrebări. Asta încerc să aduc şi în România: discuţia cazului în comisia oncologică, colaborarea cu un chirurg plastician, estetician pentru reconstrucţie mamară, broşurile informative, adaptate la România şi care vor fi puse la dispoziţia pacientelor şi conceptul „one stop clinic“, adică diagnosticul, imagistica, puncţia-biopsie cu examenul histopatologic, discuţia cazului în comisia oncologică, chimioterapia, operaţia cu biopsie de ganglion santinelă, conform indicaţiilor bine stabilite, radioterapia – toate în acelaşi loc“, precizează medicul Eugeniu Darii. 

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite