Colesterol şi trigliceride. Cum scădem nivelul acestora dacă este crescut

Colesterol şi trigliceride. Cum scădem nivelul acestora dacă este crescut

Grăsimile excesive din sânge se depun pe pereţii arterelor şi le îngustează

Nivelurile crescute de colesterol şi trigliceride duc invariabil la apariţia aterosclerozei, a bolilor de inimă şi a diabetului. Printr-o alimentaţie sănătoasă şi exerciţii fizice practicate în fiecare zi aceste valori pot fi readuse la normal.

Ştiri pe aceeaşi temă

Auzim extrem de des despre colesterol şi trigliceride. Şi asta nu doar în cabinetul medicului de familie sau al celui de diabet, nutriţie şi boli metabolice.  Ce sunt aceste substanţe, cum funcţionează ele în organism, de ce şi când este cazul să ne îngrijorăm de nivelurile lor crescute explică medicul Florin Ioan Bălănică.

„Testosteronul se sintetizează din colesterol“

„Colesterolul este o formă de grăsime regasită în numeroase părţi ale organismului, necesar pentru digestia alimentelor, producţia de hormoni şi de vitamina D. În fapt, testosteronul se sintetizează din colesterol, acesta fiind motivul pentru care bărbaţii preferă grasimile, în detrimentul carbohidraţilor“, explică medicul Florin Ioan Bălănică.

Această substanţă grasă este trasnportată prin sânge de două lipoproteine, mici pachete cu lipide în interior şi proteine la exterior. „Sunt două tipuri principale de lipoproteine care transportă colesterolul în corp. Primul tip este lipoproteina cu densitate mare  - HDL. Este numit colesterolul bun, întrucât transportă substanţele grase către ficat, acolo unde sunt eliminate din organism. Astfel, un nivel ridicat de colesterol HDL înseamnă un risc redus de boli cardiovasculare.“

Al doilea tip este lipoproteina cu densitate mică - LDL. „Este intitulat colesterolul ră,  întrucât aceste lipoproteine facilitează depunerea lipidelor pe pereţii arterelor. Nivelul ridicat de colesterol LDL în sânge reflectă un risc seminificativ crescut de îmbolnăvire cardiacă.“

Ce înseamnă colesterol crescut şi cum ne afectează

„Atunci când surplusul de colesterol din organism se ataşază pereţilor arterelor, se transformă într-o placă tare, ce obstrucţionează treptat circulaţia sângelui. Odată cu trecerea timpului, apare ateroscleroza sau întărirea arterelor, una dintre principalele cauze ale infarctului miocardic.“

Astfel, persoanele cu un nivel crescut de colesterol sunt expuse unui risc semnificativ mai mare de dezvoltare a bolilor cardiace. „Singurul mod de a depista nivelul ridicat al colesterolului este efectuarea analizelor de sânge periodice, deoarece această situaţie este asimptomatică.“

Medicul face cunoscute valorile orientative ale colesterolului. Astfel, mai puţin de 200 de miligrame/decilitru reprezintă nivelul optim; între 200 şi 239, nivel de risc crescut; iar peste 240, nivel de risc ridicat.

În cazul HDL, mai puţin de 40 de miligrame/decilitru la bărbaţi reprezintă un nivel ridicat de risc pentru boli cardiace; mai puţin de 50 de miligrame/decilitru pentru femei, de asemenea, nivel ridicat de risc pentru boli cardiace. Nivelul optim este 60 de miligrame/decilitru, cel care asigură protecţie crescută în faţa bolilor cardiace.

Valoare LDL este cea mai importantă în raport cu riscul de boli cardiace

Valoarea nivelului colesterolului rău - LDL - este cea mai importantă, în raport cu riscul de boli cardiace, principala cauza de mortalitate în UE şi în lume conform statisticilor. Astfel, sub 100 de miligrame/decilitru reprezintă nivelul optim.

Între 100 şi 129 reprezintă un nivel intermediar; între 130 şi 150, un nivel de risc crescut; în timp ce între 160 şi 189 este un nivel ridicat nivel ridicat. Peste 190 de miligrame/decilitru este un nivel foarte ridicat.

„Din experienţa clinică vă spun că aceste valori sunt orientative pentru populaţia din România, majoritatea persoanelor care se prezintă în clinică prezintă valori ale colesterolului total şi LDL adică colesterolul rău, peste nivelul optim, iar nivelul de colesterol bun HDL scăzut sau la limita normalităţii. Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că românii mănâncă pe fugă, la întâmplare, în combinaţii nepotrivite. Totodată, tradiţiile româneşti, frumoase şi gustoase nu mai sunt adaptate omului modern care consideră şi acum “fast food’’-ul simbolul eliberării de comunism.“

„Această realitate nu trebuie să ne facă să ne culcam pe o ureche, valorile colesterolului trebuie să fie în range-ul de normalitate pentru a preveni bolile cardiovasculare, mai ales că noile ghiduri americane au modificat nivelul tensiunii border line de la 140/90 la 130/80, iar în primele stadii ale HTA, 1 şi 2, stilul de viaţă face parte din terapia standard.“

Riscul crescut de boală cardiacă se stabileşte în funcţie şi de alţi factori importanţi: cel puţin un atac cardiac sau un accident vascular în istoricul medical; blocajele arteriale de la nivelul gâtului  - boala arterelor carotid: blocajele arteriale la nivelul membrelor superioare şi inferioare  - boala arterelor periferice; diabetul.

„În afară de aceşti factori principali, mai există câţiva care plasează un pacient în categoria de risc foarte ridicat: fumatul; nivelul scăzut de colesterol HDL; istoricul familial de boli cardiace; vârsta de peste 45 de ani  - bărbaţi -  şi 55 de ani  - femei; nivelul ridicat al lipoproteinei în sânge.“

Trigliceridele se dezvoltă prin consumul excesiv de dulciuri

„Trigliceridele sunt un tip de grăsimi care se dezvoltă prin consumului excesiv de dulciuri şi alcool. Adică, creşterea valorilor sangvine înseamnă un mod de viaţă, alimentaţie nepotrivite persoanei respective. De cele mai multe ori, alimentaţia adaptată şi mişcarea funcţională corectează aceste valori. Şi aici putem discuta de tratament medicamentos specific, dar corectarea modului de viaţă rezolvă situaţia. De cele mai multe ori, oamenii preferă varianta aparent simplă, iau o bulină şi nu schimbă nimic.“

Cum scad colesterolul si trigliceridele printr-un mod de viaţă sănătos

„Modul în care alegem să ne trăim viaţa este definitor raportat la patologiile pe care le experimentăm. Dislipidemiile sunt frecvent întâlnite în rândul românilor, în special al celor obezi. Dar nu numai obezii pot avea disfuncţii ale metabolismului grăsimilor, există şi dislipidemii moştenite/familiale.“

Obezitatea poate conduce la creşterea nivelului de colesterol rău LDL şi la reducerea celui bun HDL, de aceea mişcarea şi eliminarea surplusului de kilograme ajută la reglarea conţinutului de grăsimi în organism, mai spune medicul. „Acest principiu este important, în special, pentru persoanele a căror talie depăşeste diametrul de 97 de centimetri la bărbaţi şi 88 de centimetri la femei. În fapt, greutatea absolută nu mai este importantă, contează procentul de grăsime corporală, grăsimea de pe organele interne şi raportul cu apa şi masa musculară.“

Obezitatea poate fi combătută prin schimbarea stilului de viaţă. „Aceasta înseamnă modificarea obiceiurilor alimentare; renunţarea la fumat; consumul sporti de fibre solubile – fasole verde, fulgi de ovăz, fructe cu o cantitate mică de zaharuri şi legume de culoare verde;  reducerea aportului de grăsimi animale din carne şi lactate; scăderea în greutate şi corectarea raportului grăsime/muşchi şi apă şi efectuarea de minimum 30 de minute de mişcare funcţională zilnic.“

„Dacă modificările în stilul de viaţă nu ajută la reducerea nivelului de colesterol se pot recomanda  medicamente cu scopul de a scădea grăsimile din sânge, precum statinele. Chiar şi asa, ele nu înlocuiesc necesitatea de a ţine un regim alimentar potrivit  şi de a face mişcare funcţională, pentru o protecţie sporită a sănătăţii cardiace.“

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: