Chirurg bariatric: „În prima zi, îl alimentăm cu seringa“. Ce urmează după operaţia de micşorare a stomacului

Chirurg
bariatric: „În prima zi, îl alimentăm cu seringa“. Ce urmează după operaţia de
micşorare a stomacului

Obezitatea este asociată cu multe probleme de sănătate

Obezitatea ucide anual aproape 3 milioane de persoane. Una dintre cele mai populare metode la ora actuală este chirurgia bariatrică, adică reducerea volumului stomacului care se face cu succes şi în România. Dr. Ştefan Tucă, chirurg bariatric, explică în ce constă operaţia de micşorare a stomacului şi cum se schimbă viaţa pacientului după intervenţie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Obezitatea este flagelul numărul 1 care afectează astăzi aproape 700 de milioane de persoane, conform statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. De altfel, se consideră că epidemia de obezitate devine tot mai gravă, 1,9 miliarde de persoane având exces ponderal.

Gradul de obezitate se calculează în funcţie de indicele de masă corporală, împărţind greutatea în kilograme la înălţimea la pătrat, exprimată în metri. O persoană supraponderală are un indice de masă corporală de minimum 25, iar de la 30 în sus se consideră deja obezitate. În forma morbidă, indicele de masă corporală este mai mare de 40.

Una dintre cele mai populare metode la ora actuală este operaţia de micşorarea a stomacului. O astfel de intervenţie chirurgicală nu este însă un moft esthetic şi are indicaţii clare, atrag atenţia medicii specialişti.

„Eu fac chirurgia bariatrică doar din necesitate, adică pacientul trebuie să aibă o nevoie reală, nu să vrea o intervenţie bariatrică doar ca moft estetic. Indicaţiile intervenţiilor bariatrice sunt foarte bine stabilite: pentru a fi un candidat pentru o operaţie bariatrică, un pacient trebuie să aibă un anume indice de masă corporală, de minimum 30. De la 30 la 35 vorbim de obezitate de gradul 1 şi de la 30 începe chirurgia obezităţii. Începând cu indicele de masa corporală de 30, obezitatea se operează doar în prezenţa comorbidităţilor, adică în prezenţa diabetului zaharat, a hipertensiunii arteriale, în prezenţa unor boli articulare, a unor dureri lombare, a herniei de disc sau a altor afecţiuni pe care obezitatea le accentuează. Dacă aceste comorbidităţi nu sunt prezente, chirurgia bariatrică se începe de la indicele de masă corporală de 35”, descrie indicaţiile chirurgiei bariatrice medicul primar chirurg Ştefan Tucă, unul dintre medicii din România care ajută pacienţii cu obezitate să-şi recapete starea de sănătate.

Obezitatea, factor de risc în anumite boli

De altfel, se ştie faptul că obezitatea este factor de risc pentru numeroase boli precum cele cardiovasculare, pentru diabet, cancer, artroze şi alte afecţiuni severe. În plus, greutatea excesivă încetineşte metabolismul ceea ce face ca multe diete şi regimuri de slăbit să dea greş. Persoanele obeze nu pot face nici mişcare aşa că în multe situaţii chirurgia este soluţia, însă numai după o evaluare riguroasă.

„Pacientul trebuie să probeze, sau măcar să mărturisească faptul că a încercat pe parcursul vieţii multiple regimuri, că a fost la nutriţionist, că nu are probleme psihiatrice, că nu are dependenţe de droguri sau de alcool. Toate acestea trebuie verificate ca să fie un candidat bun şi la care operaţia să aibă un real succes. Dacă are dependenţe, nu este în regulă. Orice pacient trebuie să ştie că după această chirurgie bariatrică îşi schimbă complet stilul de viaţă si alimentaţia. Dacă au fost obişnuiţi să mănânce cantităţi uneori uriaşe de alimente, ajung să mănânce după o operaţie de gastric sleeve 5 mese pe zi de 60-80 de mililitri“, completează medicul chirurg.

Pacientul este evaluat de o comisie medicală

Înainte de operaţia de micşorare a stomacului, o persoană cu obezitate este evaluată de către o comisie medicală. Astfel, sunt importante avizul cardiologului, gastroenterologului, anestezistului, chirurgului, al psihiatrului şi al medicului endocrinolog. Orice problemă cardiacă sau metabolică trebuie reglată înainte de intervenţie. De asemenea, apneea în somn poate necesita tratament cu oxigen înainte de operaţie. În plus, pacienţii trebuie să ştie că regimul alimentar li se va schimba drastic după intervenţie şi că eliminarea celor câteva zeci de kilograme în plus se produce în decurs de un an.

„Noi presupunem că pacientul care trece printr-o asemenea intervenţie e conştient de faptul că-şi va schimba viaţa şi obiceiurile alimentare. Dacă va mânca de exemplu miere şi nu va urma regimul alimentar indicat, nu va slăbi niciodată cât îşi doreşte. Trebuie să vedem ce obiceiuri alimentare are: dacă este un pacient capabil să aibă 5 mese pe zi de 60-80 de mililitri, dacă poate renunţa la a mânca între mese diverse gustări calorice sau dulciuri de poftă atunci el este un candidat bun pentru această intervenţie. Vorbim de un adevărat regim după intervenţia bariatrică: în prima zi postoperator, îi alimentăm cu seringa. Pe termen lung, la 2, 3 luni, după operaţie, va putea mânca normal calitativ. Dar cantitativ, nu vor mai putea mânca niciodată la fel. În timpul operaţiei, se secţionează o porţiune a stomacului unde se secretă hormonul numit grelină, cel care are legătura cu senzaţia de foame. Aşa că, în primul rând, pacienţilor n-o să le mai fie foame, iar în al doilea rând, şi dacă ar vrea să mănânce mai mult, iniţial, nu vor putea mânca mai mult de 100 de mililitri”, accentuează medicul Ştefan Tucă.

Regim alimentar strict

După operaţie, pacienţii primesc un regim alimentar strict, care constă în cantităţi foarte mici de hrană. În plus, sunt evaluaţi periodic şi pot lua suplimente cu vitamine şi minerale, dacă acestea nu sunt absorbite din alimente. Slăbirea se produce treptat, iar pacienţii sunt sfătuiţi să se ferească de alimentele hipercalorice, de dulciuri, alcool, orice tentaţie care i-ar putea aduce din nou la greutatea iniţială. Din păcate, există şi astfel de cazuri dacă persoanele care au trecut prin operaţia de micşorarea a stomacului nu respectă indicaţiile medicilor.

„În România, există şi tendinţa de a reveni la vechile obiceiuri. Iar la 10 ani, proporţia pacienţilor care, din păcate, după ce au trecut printr-o intervenţie chirurgicală bariatrică, ajung să recâştige ceea ce au pierdut, e de 15-20%. Deci dacă pacienţii revin la aceleaşi obiceiuri alimentare, după 10 ani, recâştigă excesul ponderal pierdut. Şi pierd acest exces ponderal după sleeve gastric, într-un an, un an şi jumătate. Deci se produce o scădere în greutate treptată şi nu bruscă. Dacă pacienţii nu-şi schimbă obiceiurile, se pot îngrăşa la loc pentru că stomacul operat va creşte treptat la aceleaşi dimensiuni ca înainte. Există inclusiv operaţia de resleeve, se reintervine pentru a micşora iarăşi stomacul“, adaugă chirurgul.

Operaţia nu e decontată

În România, operaţia de micşorare a stomacului nu este decontată de prin asigurările medicale. Însă costurile acesteia sunt mult mai mici decât cele ale tratamentelor ulterioare pentru bolile asociate obezităţii.

Este demonstrat faptul că intervenţia bariatrică şi rezultatele sale scad riscul cardiovascular, se reduc valorile glicemiei şi se apropie de cele normale, scade refluxul gastroesofagian, se reduc durerile articulare asociate obezităţii, dar şi riscul de accident vascular cerebral. De asemenea, ficatul se regenerează, steatoza nu mai e prezentă ca înainte de operaţie, iar surplusul ponderal dispare de peste tot, inclusiv din zona viscerală, abdominală.“

Pacienţii sunt sfătuiţi să înceapă să facă treptat mişcare, pe măsură ce kilogramele dispar. Activitatea fizică accelerează metabolismul şi reface tonusul, astfel încât să nu mai fie nevoie de intervenţii de chirurgie plastică destinate îndepărtării pielii în exces. Chirurgia bariatrică se face în lume de peste 40 de ani, iar rata de succes, adică menţinerea greutăţii normale după slăbire, este de 85% la 5 ani.

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: