Cele mai nocive mituri despre colesterol, la Adevărul Live

Numărul persoanelor tinere care suferă de boli cardiovasculare ce pot culmina cu un infarct fatal a crescut îngrijorător în ultimii ani. Unul dintre cei mai importanţi factori de risc este nivelul crescut al colesterolului, care nu afectează doar persoanele vârstnice, avertizează specialiştii. Medicul Cosmina Cioroboiu vine la Adevărul Live să ne spună care sunt semnele colesterolului mărit şi cum îl putem ţine sub control.

INTRĂ ÎN DISCUŢIE şi urmăreşte emisiunea în modulul Adevărul LIVE

Cei mai mulţi dintre tinerii cu un nivel crescut al colesterolului află că au această problemă întâmplător, la analize uzuale de sânge sau, mai grav, chiar după un infarct miocardic. Contrar percepţiei generale, hipercolesterolemia (un nivel al colesterolului peste limitele normale) nu apare doar după o anumită vârstă şi nu este influenţată exclusiv de ceea ce mâncăm. Dimpotrivă, componenta genetică este importantă, iar numărul tinerilor cu colesterol mărit nu este mic, au avertizat specialiştii cu ocazia Zilei Internaţionale a Hipercolesterolemiei Familiale, marcată pe 24 septembrie.

Ideea conform căreia colesterolul creşte peste limitele normale doar după 60 de ani este un mit demontat de specialişti. Medicul Cosmina Cioroboiu vine la Adevărul Live să explice de ce şi să demonteze şi alte mituri legate de acest duşman tăcut al sănătăţii.

Există o multitudine de factori care duc la apariţia evenimentelor vasculare la vârste din ce în ce mai tinere.

Este ştiut că bolile cardiovasculare constituie principala cauză de deces în Europa. Prevenţia e mai puţin importantă pentru persoanele tinere şi care nu au o educaţie medicală cât de cât minimă şi atunci ne trezim cu unii dintre ei că vin când apare un atac vascular cerebral sau un infarct.
Dacă în urmă cu câţiva ani vârsta medie la care apărea un episod cardiovascular era între 40 şi 50 de ani, în ultimul timp remarcăm că această vârstă scade către 30-35 de ani.

Profilul lipidic – trigliceridele, colesterolul – trebuie determinate la vârste tinere – 20-30 de ani, pentru că unele persoane care au un profil genetic – părinţi cu boli cardiovasculare, bunici, sau care au suferit infarct sau AVC, poate că ar fi bine să meargă înainte de vârsta de 20 de ani să-şi testeze aceste valori pentru că este posibil să fie implicat acest factor genetic.

Există un test genetic care ne arată predispoziţia către colestrol mărit şi boli cardiovasculare.

Felul în care te alimentezi în copilărie e foarte important. Obişnuinţa de a mânca gras duce obligatoriu la existenţa unui colestrol mărit care nu ţine de factorul genetic, ci de stilul de viaţă al acelui individ. În timp, apar probleme cu glicemia. Obezitatea este cunoscut că determină apariţia bolilor cardiovasculare.

MIT: Dacă nu ai probleme cu greutatea, nu ai probleme nici cu colesterolul. Este fals, poţi avea şi glicemia şi colestrolul crescute, fiind slab. Colestrolul provine în organism fie prin sinteza lui la nivelul ficatului, fie prin aportul alimentar. Dacă eşti slab, colestrolul mărit poate proveni de la o structură deficitară a celulei ficatului, de la existenţa sau nu a receptorilor pentru colestrol rău – LDL.

Stilul de viaţă al unui individ este foarte important. Fumatul scade nivelul colesterolului bun, cel care scoatele grăsimile din organism ca să nu se depună pe peretele vaselor de sânge. Dacă scădem acest nivel, nu mai avem protecţie pe vasele de sânge.  

Nivelul maxim al colesterolului ar trebui să fie de 180. Nu trebuie să ne uităm doar la valoarea totală a analizelor, trebuie să vedem nivelul LDl, al colesterolului rău care este, de regulă, mărit. Dacă există un dezechilibru între colestrolul bun şi cel rău, apar modificări în profilul lipidic.

MIT. Dacă mănânci în ultimele ore, ai colestrolul modificat. În fapt, nu se modifică colestrolul ci valoarea trigliceridelor. Acestea sunt foarte sensibile la stilul nostru de viaţă şi la alimentaţie.

MIT. Doar grăsimile influenţează nivelul colestrolului. Raţia noastră zilnică de grăsimi nu trebuie să depăşească 20-30%. Contează ce tip de grăsimi folosim. Dacă folosim grăsimi animale, considerate rele. Nu trebuie excluse grăsimile din alimentaţie, ele trebuie înlcouite cu grăsimi mai bune – din peşte, seminţe, soia, uleiul de măsline.

MIT. O dietă bazată pe peşte, unei de măsline, seminţe te fereşte de boli cardiovasculare. În fapt, factorul ereditar contează, la fel şi stilul de viaţă: fumatul, stresul, inexistenţa exerciţiilor fizice.

MIT. Pe termen lung consumuil de ouă nu influenţează colestrolul. În fapt, îl creşte. Pacienţii cu boli cardiovasculare trebuie să aibă o dietă cât mai strictă. La pacienţii cu boli cardiovasculare consumul de ouă e redus, tocmai prin prisma faptului că ar putea creşte colestrolul. Maximum 2 ouă pe săptămână şi acelea fierte.

O personaă sănătoasă poate mânca ouă în fiecare zi, în funcţie de caracteristicile proprii. Nu e bine să mâncăm ouă seara, dar nici să le scoatem din alimentaţie.

MIT. 0% colestrol pe eticheta unui produs înseamnă că produsul e sănătos. Informaţia e importantă pentru o persoană cu risc. Pentru o persoană sănătoasă mai puţin contează. Pe de altă parte e şi o strategie de marketing.