Cele mai bune soluţii care combat transpiraţia excesivă, la Adevărul Live

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Multe dintre soluţiile antitranspiraţie de pe piaţă sunt controversate FOTO Arhivă
Multe dintre soluţiile antitranspiraţie de pe piaţă sunt controversate FOTO Arhivă

Antiperspirantele sunt controversate pentru că ar creşte riscul de cancer de sân. Deodorantele, adică produsele care doar acoperă mirosul neplăcut al transpiraţiei, nu sunt suficient de eficiente şi, în plus, conţin şi ele substanţe potenţial riscante. Medicul dermatolog Viviana Iordache vine la Adevărul Live să ne ofere trucuri pentru a scăpa de transpiraţia excesivă fără riscuri.

INTRĂ ÎN DISCUŢIE şi urmăreşte emisiunea în modulul Adevărul LIVE

Antiperspirantele, adică produsele care combat transpiraţia cu clorură de aluminiu, sunt controversate pentru că unii specialişti le incriminează pentru creşterea riscului de cancer de sân. Deodorantele, adică produsele care doar acoperă mirosul neplăcut al transpiraţiei, nu sunt suficient de eficiente şi, în plus, conţin şi ele substanţe potenţial riscante. Medicul dermatolog Viviana Iordache vine la Adevărul Live să ne ofere trucuri pentru a scăpa de transpiraţia excesivă fără riscuri.

Antiperspirantele folosesc substanţe pe bază de aluminiu ca ingredient activ în combaterea transpiraţiei. Cum funcţionează aceste substanţe? Alcătuiesc un „dop“ la nivelul canalelor de transpiraţie, astfel că aceasta nu mai ajunge la suprafaţa pielii. Unele cercetări au scos la iveală că substanţele pe bază de aluminiu aplicate frecvent pe piele, mai ales imediat după epilarea cu lama, cresc riscul de cancer mamar.

Alte cercetări arată că şi deodorantele, adică aceste produse cosmetice care nu blochează fluxul transpiraţiei, ci doar neutralizează mirosurile neplăcute, conţin, de regulă, substanţe potenţial nocive, cum ar fi parabenii. Aceştia sunt conservanţi folosiţi într-o varietate de cosmetice, care, odată pătrunşi în organism, mimează activitatea estrogenului în celule. Şi este cunoscut faptul că estrogenul în exces creşte riscul de cancer la sân.

În cazul persoanelor care suferă de transpiraţie excesivă, nu doar axilele sunt afectate, ci mai multe zone ale corpului.

„Putem transpira excesiv în orice parte a corpului sau... peste tot. Pielea capului (mai ales la copii), faţa (în special fruntea), axilele, palmele, zonele genitale şi tălpile sunt cel mai frecvent afectate. Dacă excesul de sudoare mai este însoţit şi de un miros puternic, viaţa socială a acestor persoane este grav afectată. Iar dacă asta nu este suficient, pH-ul acid poate determina suprainfecţii micotice (ciuperci). Acestea apar în special în zonele neaerisite cum sunt axilele, zona inghinală şi tălpile, dau mâncărimi şi chiar fisuri ce pot face poarta de intrare pentru bacterii (streptococi si stafilococi)“, subliniază medicul dermatolog Viviana Iordache, de la Clinica Medicum din Capitală.

Dr. Viviana Iordache a venit la Adevărul Live să ne explice care sunt cauzele transpiraţiei excesive, dar şi să ne lămurească cu privire la soluţiile cele mai eficiente împotriva transpiraţiei.

Cele mai importante idei în urma discuţiei

Nu transpirăm mai mult, dar organismul se adaptează mai greu pentru că mecanismele de termoreglare trebuie să se seteze practic în fiecare oră. Lucru care se desfăşoară cu dificultate.

În al doilea rând, există şi persoane cele cu hiperhidroză, de exemplu care nu transpiră doar la diferenţele de temperatură. În condiţii de emotivitate, de stres, de schimbări hormonale, în timpul sarcinii sau a folosire a tratamentului contraceptiv, se trezesc cu modificări ale glandelor sudoripare, o secreţie mai abundentă cu un miros iute, extrem de neplăcut.

E sănătos să nu mai transpirăm deloc? Depinde de zona la care ne referim. Dacă ne referm doar la axile pentru că acolo transpiraţia excesivă miroase neplăcut şi pătează hainele, ar fi ideal să nu mai transpirăm deloc la axile, unde se produc şi reflexele neuro-hormonale şi se produc şi o parte din feromoni.

Prin axilă transpirăm 2% din perspiraţia totală a suprafeţei corpului care este de 2 metri la o persoană cu înălţmea de 1,70 m. Se poate bloca această transpiraţie de 2%. Dar vom transpira mai mult pe frunte, pe şira spinării, pe mâini, pe picioare. Nu prin axile ne răcim corpul în aşa fel încât să n menţinem o temperatură constantă.

Între studiile care proclamă că antiperspirantele sunt toxice şi oncologice şi cele care spun că sunt absolut inofensive, după mine, rezultatul siguranţei  este măsura. Da, orice produs cosmetic conţine parabeni. Şi crema de faţă şi pasta de dinţi şi şamponul. Concentraţiile mici de parabeni din produsele cosmetice le stabilizează la variaţiile de lumină, de temperatură, adică mai puţin toxic, dacă foloseşti concentraţii mari intri în grupe de risc, inclusiv oncologic.

Racomand pacienţilor să cumpere produse din farmacie, în funcţie de stilul de viaţă şi sensibilităţile personale – persoane care au în familie rude cu cancer de sân, de natură hormonală – fie au o piele mai sensibilă.

Recomand persoanelor active să aleagă antiperspirantul. La rândul lui, acesta ar trebui ales în funcţie de concentraţia de clorură de aluminiu. Studiile pe clorura de aluminiu în concentraţiile mici, la produsele cosmetice din farmacii, nu sunt relevante. Ea încă nu s-a interzis, există.

Moda, spaima populaţiei este altceva.

Apa amestecată cu bicarbonat de sodiu poate fi soluţia în unele cazuri la deodorantele din farmacii. Cu şerveţelele antibacteriene nu sunt de acord, nici cu gelurile de acest tip pentru că strică flora saprofită. Flora ne apără de germeni patogeni şi nu trebuie îndepărtată de-a valma.

Dacă de fiecare dată când facem duş ne spălăm şi cu săpun se usucă pielea şi se strică flora saprofită.

Formolul nu e o soluţie pentru că este toxic,  volatil şi îl poţi inspira şi cred că este şi mai oncogen decât clorura de aluminiu.  

Pudra de alaun din câte ştiu eu e folosită pentru oprirea sângerărilor, nu am cunoştnţă ca ea să fie antiperspirant.

Nu este niciun pericol dacă ne dăm cu deodorant după ce am ras subsuorile.

Hiperhidroza, o problemă genetică

Sunt persoane care au glande sudoripare mai mari şi mai multe pe cm pătrat sau reflexe neuro-hormonale cu mai mulţi receptori pe glanda sudoripară. Mai pe româneşte, ei sunt făcuţi să transpire în orice condiţii, începând cu emoţiile banale de la teza la chimie, şi terminând cu situaţii hormonale mai complexe.

Pacienţii cu hiperhidroză sunt afectaţi în funcţie de gradul acesteia. Una e să curgă apă din tine, alta e să transpiri mai mult decât cei din jurul tău. Al doilea motiv de afectare socială este mirosul, dacă hiperhidroza e însoţită de un miros iute, pătrunzător, devine  problemă emoţională. Aceştia sunt candidaţii cei mai buni pentru tratamentul cu toxină botulinică pentru că e cea mai bună abordare când avem zone limitate. Un tratament cu botox în axilă costă 500 de euro.

Pentru palme şi picioare disconfortul e mare în momentul tratamentului care este eficient într-un caz din trei. În cazul pacienţilor cu hiperhidroză a picioarelor e mai eficient tratamentul cu clorură de aluminiu în concentraţie mai mare.

La bărbaţi sunt afectaţi de hiperhidroză cei mai emotivi, în timp ce femeile se pot trezi cu astfel de probleme după sarcină sau tratamente hormonale.

Odată cu înaintarea în vârstă ne dispare mirosul şi nu ne mai dăm seama că trebuie să ne spălăm şi să folosim un deodorant şi scade, totodată, şi puterea organsimului de apărare, astfel că igiena ar trebui să ocupe un loc important.

Pielea subraţului se închide la culoare în cazul multor persoane pentru că oxidează. Prin transpiraţie se elimină ioni care oxidează inclusiv fierul, iar zona se maroneşte, se învineţeşte. Nu este reversibilă şi se poate întâlni şi în zona inghinală.

Parfumurile pe post de deodorante nu pot fi o soluţie dacă continuăm să transpirăm pentru că se pot forma molecule care să ne irite. Parfumurile sunt şi fotosensibizante, deci atenţie la zonele de gât.

Spirtul nu este nici el o soluţie pentru că usucă foarte tare pielea şi pe o piele uscată şi crăpată mai uşor poate fi atacată de alergeni, plus că strică flora saprofită. Apoi, deformează loţiunile de corp şi produsele cosmetice aplicate după aceea.

Şamponul uscat trebuie folosit odată pe săptămână şi nu în fiecare zi.

Recomand spălarea părului ori de câte ori e nevoie. Teoria conform căreia e bine să nu ne spălăm prea des pentru că părul se va obişnui este o poveste pentru că amestecul pe care îl avem pe cap este cel mai toxic.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite