Ce analize de sânge se fac în fiecare an şi cum le obţii gratuit

Ce analize se fac în fiecare an? Analizele de sânge oferă o perspectivă asupra stării generale de sănătate. Sunt, de asemenea, o modalitate bună de a descoperi din timp o eventuală problemă de sănătate şi de a monitoriza cât de bine răspunde organismul la tratamentele pe care le urmezi, acolo unde este cazul.

Este indicat să faci analize de rutină cel puţin o dată pe an. Discută cu medicul de familie pentru a afla dacă există alte teste de care este posibil să ai nevoie, în afară de cele uzuale.

„La fiecare început de an, asist la o cerere crescută de trimiteri la laboratorul de analize medicale. Majoritatea pacienţilor ar vrea să vadă cum stau cu sănătatea efectuându-şi o serie de analize.“

Dr. Ana Maria Bucur, medic primar medicină de familie cu competenţă în ecografie, homeopatie şi fitoterapie

Ce analize se fac în fiecare an

Unii spun: „E luna mea de naştere şi am dreptul“, alţii spun: „Măcar acum, la început de an, să găsesc şi eu fonduri, ca să le fac gratis“. Alţii îşi stabilesc drept obiectiv pentru noul an să se preocupe mai mult de sănătatea lor.

„Nicăieri nu este stipulat că trebuie să facem anual analize, cel puţin nu în România. În alte ţări este o altă abordare în managementul susţinerii sănătăţii şi în prevenţie. Neprezentarea la controlul clinic anual, inclusiv efectuarea analizelor, în luna de naştere, are repercusiuni de diverse facturi“, adaugă dr. Ana Maria Bucur.

Medicul de familie Ana Maria Bucur detaliază lista de analize uzuale:

• Pentru biochimie: glicemie, colesterol şi toate fracţiile lipidice (lipide totale, trigliceride, colesterol LDL şi HDL), transaminazele hepatice, ureea, creatinina, calcemia - inclusiv calciul ionic, magneziemia şi sideremia (fierul). În plus, se pot face acidul uric, ionograma (sodiu, potasiu, fosfor etc.), calcularea hemoglobinei glicate.
• La capitolul hematologie intră hemoleucograma completă: număr de leucocite, diferenţiate în monocite, limfocite, neutrofile, eozinofile şi bazofile, număr de eritrocite, hemoglobină, hematocrit, concentraţia de hemoglobină, indici eritrocitari: volumul eritrocitar mediu, hemoglobina eritrocitară medie, concentraţia medie de hemoglobină şi lărgimea distribuţiei eritrocitare, număr de trombocite şi indici trombocitari: volum trombocitar mediu şi lărgimea distribuţiei trombocitare, precum şi reticulocitele. De asemenea, se măsoară timpii de sângerare, de coagulare, Quick, calcularea INR.
• Examenul de urină (sediment şi sumar).

Destul de des se recomndă şi examen coproparazitologic, coprocultura şi exsudatul faringian, analize care intră la capitolul depistare de paraziţi, bacterii sau fungi (ciuperci).

Cine ar trebui să facă analize uzuale mai des

De obicei, medicul îţi va recomanda să efectuezi analize de rutină cel puţin o dată pe an, cam în aceeaşi perioadă cu consultul anual.

Există însă situaţii în care trebuie să repeţi analizele mai devreme sau cu o frecvenţă mai mare. Unele dintre acestea ar fi:

• Ai simptome neobişnuite şi persistente. Acestea ar putea include de la oboseală sau creşterea anormală în greutate până la apariţia unor dureri noi.
• Vrei să-ţi îmbunătăţeşti starea de sănătate. Cunoscându-ţi nivelurile diferitelor componente din sânge, cum ar fi colesterolul „bun“ - HDL şi colesterolul „rău“ - LDL, îţi poţi modifica dieta sau planul de exerciţii fizice. Astfel poţi reduce la minimum obiceiurile nesănătoase (despre care s-ar putea să nu-ţi dai seama că sunt nesănătoase).
• Ţi-au ieşit la limită analizele şi e nevoie de repetarea lor la un anumit interval de timp, pentru că vrei să reduci riscul de boli sau complicaţii. Analizele regulate de sânge pot surprinde din timp semnele de avertizare ale oricărei boli. Multe afecţiuni ale inimii, plămânilor şi rinichilor pot fi diagnosticate cu ajutorul testelor de sânge.

Discută mai întâi cu medicul dacă doreşti să faci anumite teste mai des de o dată pe an.

Ce analize se fac în fiecare an în plus, la cerere

În afară de analizele uzuale menţionate, îi mai poţi solicita medicului de familie şi alte teste, cum ar fi:

• markeri enzimatici - pentru cei expuşi riscului de a dezvolta cancer sau alte afecţiuni precum ciroză hepatică, accident vascular cerebral sau boală celiacă;
• teste pentru boli cu transmitere sexuală (BTS) dacă ai mai mulţi parteneri sexuali sau un partener nou.

Continuarea articolului, aici