Ce trebuie să ştii despre mastită

Este o inflamaţie a glandelor mamare, care se manifestă prin durere, prin umflare şi  prin înroşirea pielii la acest nivel. Apare, de regulă, la femeile care alăptează, deşi, foarte rar, mastita survine şi în alte situaţii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cel mai frecvent, mastita apare la proaspetele mame în primele şase săptămâni după naştere, iar afecţiunea determină stări de oboseală şi chiar senzaţie de epuizare fizică.

De aceea, durerea resimţită la nivelul sânului le poate face să renunţe la hrănirea la sân. Dar pentru copil, mastita mamei nu reprezintă vreun pericol, fiindcă laptele produs de glandele mamare nu este deteriorat de prezenţa acestei inflamaţii şi poate fi consumat de bebeluş.

Bacteriile sunt de vină

Infecţiile bacteriene sunt cele care determină apariţia mastitei. Acestea ajung mai uşor la glandele mamare când mamelonul este iritat sau crăpat şi când canalele galactofore, prin care trece laptele, sunt deschise. Cea mai comună bacterie care poate infecta glandele mamare este Staphylococcus aureus, dar şi alte bacterii, precum Staphylococcus epidermis, şi o gamă largă de streptococi pot fi responsabili de infecţie.

Simptome asemănătoare mastitei pot apărea şi dacă sânii nu se golesc complet atunci când sugarul se hrăneşte. Urmarea este aceea că sânii devin dureroşi şi se umflă, dar efectele nu sunt la fel de grave ca în cazul unei infecţii. Când un canal galactofor este blocat sau infectat, apare, de asemenea, mastita.

Sutienele nepotrivite cresc riscul

Mai mulţi factori cresc riscul de apariţie a mastitei. De exemplu, pielea uscată, predispusă la crăpături, alte episoade de mastită apărute în timpul alăptării, precum şi purtarea unor haine sintetice sporesc riscurile apariţiei afecţiunii. Această situaţie poate fi prevenită prin utilizarea unor creme speciale, care sunt inofensive pentru copil pe timpul alăptării şi care previn crăpăturile şi dezinfectează pielea.

Şi sutienele prea mici sau prea strâmte, care pot reduce fluxul laptelui prin canalele galactofore, pot conduce, pe termen lung, la golirea incompletă a sânilor în timpul alăptării, crescând riscurile de apariţie a unor inflamaţii la nivelul ţesutului mamar. Un istoric de intervenţii chirurgicale asupra sânilor, radioterapia şi slăbirea sistemului imunitar (frecventă în perioadele de convalescenţă, dar şi în caz de chimioterapie sau de afecţiuni imunitare) sunt factori care cresc riscul de apariţie a mastitei. De aceea, în aceste situaţii sunt necesare măsuri suplimentare pentru a evita infecţiile sânilor.

Inofensiv: Sugarii pot fi hrăniţi la sân chiar dacă mama suferă de mastită.

Poate avea şi alte cauze

O infecţie într-o altă regiune a corpului poate duce la mastită. De exemplu, virusul care provoacă oreionul se poate extinde şi la sân. Boli grave, precum tuberculoza, sifilisul sau actinomicoza (boală infecţioasă produsă de bacterii), pot provoca mastită cronică atunci când germenii ajung la sân.

Fumatul creşte riscurile unei forme de mastită, care se manifestă mai ales prin durere şi roşeaţă în jurul mameloanelor, iar piercingurile realizate cu instrumentar nesterilizat complet sau cu bijuterii contaminate pot fi alte cauze de infecţie a sânilor.

Cremele speciale pentru îngrijirea sânilor folosite în timpul alăptării previn crăpăturile şi dezinfectează.

Specialistul nostru
Dr. Alexandra Crişan
medic primar ginecologie, Spitalul Clinic Filantropia

Prevenirea mastitei se face încă din prima zi de după naştere şi constă în alăptarea la ambii sâni, golirea lor completă, chiar şi în stadii incipiente de lactaţie, pentru a preveni blocarea canalelor de scurgere a laptelui şi o igienă atentă care include spălarea şi curăţarea mamelonului la fiecare alăptare. Ajută şi compresele calde pe sân, deoarece căldura duce la vasodilataţie şi declanşează producerea fluxului de lapte.

Tratamentul mastitei constă în administrarea de antibiotice timp de 10-14 zile; dacă mastita nu cedează după 48-72 de ore, poate fi vorba despre un abces care necesită tratament chirurgical. De asemenea, se impune controlul temperaturii de trei ori pe zi, menţinerea alăptării chiar dacă este dureroasă (infecţia nu afectează copilul) şi consumul a cel puţin 10 pahare de apă pe zi.


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: