Ce este purpura trombocitopenică imună, boala de care suferă câteva mii de persoane în ţara noastră?

Ce este purpura trombocitopenică imună, boala de care suferă câteva mii de persoane în ţara noastră?

Scăderea numărului de trombocite în sânge cauzează apariţia sângerărilor FOTO infirmus.es

Aproximativ 6.600 de persoane sunt afectate în România de Purpura Trombocitopenică Imună (PTI) - o boală autoimună care, deşi descoperită în anul 1735, din cauza subdiagnosticării sau a ignorării simptomelor sale, este aproape necunoscută în prezent. Pacienţii sunt femei tinere, în marea majoritate, însă uneori pot fi afectaţi şi copiii.

Conform rapoartelor de specialitate, circa 6.600 de persoane sunt afectate în ţara noastră de Purpura Trombocitopenică Imună (PTI), o afecţiune caracterizată prin scăderea numărului de trombocite sau plachete sanguine sub 100.000/mmc, cifră considerată actualmente limita inferioară normală.

Cauza acestei anomalii este o tulburare imună/autoimună, în care trombocitele sunt distruse ca urmare a prezenţei anticorpilor dirijaţi împotriva unor componente membranare ale trombocitului. Trombocitele sunt celule (elemente) sanguine lipsite de nucleu, cu rol important în protecţia împotriva sângerărilor la nivelul pielii şi/sau mucoaselor. Riscul de sângerare creşte direct proporţional cu scăderea numărului de trombocite, fiind maxim la mai puţin de 30.000/mmc. Sângerările pot fi externe sau manifestate ca hemoragii în organe şi ţesuturi şi pot apărea chiar spontan, în absenţa oricărei traume, existând risc fatal în cazul în care sângerarea este masivă şi/sau în organe vitale (ex creier)", a explicat dr. Iulia Ursuleac de la Clinica Hematologie a Institutul Clinic Fundeni.

Prin urmare, apariţia în mod excesiv a vânătăilor (purpura), sângerărilor superficiale sub piele, de obicei pe picioare, arătând ca un fel de iritaţii sau pete mov-roşiatice, sângerările mai abundente în cazul tăieturilor sau zgârieturilor ar trebuie să ridice semne de întrebare şi să ne trimită la medic. La fel şi apariţia spontană a epistaxisului (sângerare nazală), sângerarea gingiilor, prezenţa sângelui în urină sau scaun, fluxul menstrual neobişnuit de abundent, oboseala accentuată.

Dacă prezentaţi cel puţin unul din aceste simptome, adresaţi-vă urgent medicului de familie sau unui medic hematolog. Niciunul dintre ele nu este întâmplător!“, a susţinut Rozalina Lăpădatu preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA).

Boala poate fi de 3 tipuri: acută, recentă şi cronică.

Astfel, se poate vorbi de forma recentă în cazul pacienţilor care au mai puţin de un an de la diagnosticare. Forma acută a PTI apare de cele mai multe ori în cazul copiilor cu vârste cuprinse între 2 şi 4 ani şi este asimptomatică, nefiind necesar un anumit tratament. Adulţii diagnosticaţi cu PTI acută pot să nu necesite un anumit tratament, ci doar monitorizarea atentă periodică a numărului de plachete.

Forma cronică a PTI persistă mai mult de 6 luni şi dezvoltă simptomele caracteristice acestei boli, nefiind cunoscută o cauză specifică a apariţiei acestei afecţiuni. În cazul în care pacientul este diagnosticat cu PTI cronică, acesta va avea nevoie de tratament specific şi de monitorizare regulată la medicul specialist hematolog.

Scopul tratamentului medicamentos sau chirurgical oferit în cazul pacienţilor cu PTI cronică este de a mări numărul plachetelor până la un nivel sigur şi normal, inducând remisia şi permiţând pacienţilor să aibă o viaţă normală. Tratamentele sunt de cele mai multe ori sub formă de medicamente şi în anumite cazuri, operaţie chirurgicală de eliminare a splinei.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: