Ce poţi face când medicul greşeşte

Ce poţi face când medicul greşeşte

Malpraxisul reprezintă o greşeală sau o neglijenţă profesională, care a avut drept rezultat vătămarea sănătăţii sau chiar pierderea vieţii pacientului.

Nu realizezi cât de preţioasă e viaţa decât atunci când atârnă de-un fir de aţă. Holurile spitalelor ascund poveşti sfâşietoare, pe care nu le vezi în filme. Tot într-un spital am aflat povestea unei adolescente: o greşeală medicală a imobilizat-o la pat, iar cei vinovaţi nu au fost făcuţi responsabili pentru faptele lor nici până astăzi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Conform dicţionarului, malpraxis înseamnă tratamentul incorect sau neglijent aplicat de un medic pacientului, care îi produce acestuia prejudicii.
 
Ştiu însă pacienţii români ce căi legale au la îndemână pentru a denunţa o eroare medicală? Despre acest lucru, am stat de vorbă cu avocatul Bogdan Dobrescu. 
 
-Domnule Dobrescu, cum acţionează, la noi, persoanele care au avut de suferit de pe urma unor erori medicale?
 
-În România, despre malpraxis se vorbeşte mai mult în ultimul timp, dar nu suficient de mult ca termenul să fie înţeles de toată lumea. De fapt, puţini cunosc faptul că malpraxisul nu cuprinde doar partea de greşeală medicală, ci şi cea de informare şi de securitate a pacientului. Oricine primeşte îngrijire are dreptul să fie informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum şi la modul în care poate beneficia de pe urma lor.
 
-Ce este, de fapt, malpraxisul?
 
-Reprezintă o greşeală sau o neglijenţă profesională, care a avut drept rezultat vătămarea sănătăţii sau chiar pierderea vieţii pacientului. Aceasta implică răspunderea civilă a personalului medical, precum şi a furnizorului de produse şi servicii medicale.
 
-Ce trebuie să facă o persoană care se consideră victima sistemului medical?
 
-Să apeleze la un specialist. Acesta o poate ajuta să înţeleagă dacă a fost victima unei erori medicale sau nu. De ce spun acest lucru? Pentru că multe persoane nu-şi cunosc drepturile şi nu cunosc nici paşii pe care trebuie să-i urmeze într-o astfel de procedură. 
 
-Care ar fi aceşti paşi?
 
-În primul rând, trebuie stabilit, potrivit legii, dacă este vorba de un caz real de malpraxis. Pentru aceasta, există două alternative: sesizarea Colegiului Medicilor, sau sesizarea directă a instanţei de judecată. Persoana care se consideră victima unui act de malpraxis sau rudele persoanei decedate în urma malpraxisului pot depune o reclamaţie la Colegiul Medicilor. Instituţia desemnează un expert care întocmeşte un raport asupra cazului. Astfel, în termen de trei luni de la sesizare, Colegiul Medicilor este obligat să stabilească dacă este vorba sau nu despre un caz de malpraxis. Decizia poate fi atacată de părţile vizate (pacient, medic, asigurator) într-un interval de 15 zile de la comunicare, la judecătoria din proximitatea locului în care a avut loc actul medical.

De asemenea, pacientul poate depune direct o cerere în instanţă, nefiind obligat să sesizeze Colegiul Medicilor.
 
În cazul în care alege calea sesizării directe a instanţei de judecată, partea vătămată trebuie să poată demonstra greşeala medicală. Pentru aceasta, este nevoie să solicite toate înscrisurile din dosarul medical. Acţiunea se bazează pe înscrisuri, pe expertize, pe martori sau pe orice alte mijloace care pot dovedi eroarea.
   
 

 

citeste totul despre: