Ce investigaţii imagistice sunt necesare pentru diagnosticarea celor mai frecvente tipuri de cancere

Dr. Maria Alexandrescu, medic primar radiolog, directorul Departamentului de Radiologie şi Imagistică Medicală a Spitalului Monza din Bucureşti, dă detalii despre investigaţiile imagistice care sunt necesare în stabilirea diagnosticului în cele mai frecvente tipuri de cancere, respectiv de plămâni, de colon, de col uterin şi de sân.

Cancerul de plămâni

„În ceea ce priveşte cancerul bronho-pulmonar, suspiciunea de diagnostic  se pune, în primul rând clinic, pe baza simtomelor pe care le are pacientul, şi, în al doilea rând pe baza unei simple radiografii pulmonare care poate să ridice suspiciunea de formaţaiune tumorală pulmonară“.

 În acel moment, pentru o stabilire corectă a diagnosticului, pacientul trebuie să facă o bronhoscopie şi un examen CT. Fiecare dintre cele două metode aduce informaţii diferite. „Bronhoscopia şi lavajul bronşic şi citologia din lavaj pot să precizeze dacă estevorba despre  o formaţiune tumorală, dacă infliltrează, obstruează sau stenozează complet bornhiile, dacă în lavaj există celule canceroase şi de ce tip sunt acele celule. CT-ul infirmă sau confirmă o formaţiune tumorală şi o şi stadializează“.

Ce înseamnă stadializare? „O clasifică în funcţie de dimensiuni, de localizare, de organele pe care le infiltrează, le stenozează sau le comprimă şi de prezenţa adenopatiilor  - a ganglionilor - sau a metastazelor la distanţă. De regulă, se face un CT de cap, torace – care arată unde e localizată tumoarea, ce dimensiuni are, ce structuri invadează -  şi de abdomenul superior – pentru că cele mai frecvente metastaze sunt în creier şi în glandele suprarenale“.

Fiecare cancer e stadializat internaţional TNM: T - caracterizarea tumorii, N – a ganglionilor, M – prezenţa metastazelor la distanţă. „După stadializare se stabileşte dacă pacientul merge întâi către chirurg sau către oncolog. Pentru că pacientul oncologic trebuie să fie evaluat de o echipă multidisciplinară. Niciodată un pacient care are cancer nu e văzut de un singur medic. Echipa cuprinde oncologul, pneumologul – dacă e vorba de cancer la plămâni, radiologul şi chirurgul“.

Fiecare tip de cancer presupune un alt tip de tratament

„Fiecare tip de cancer are un alt tip de tratament. Uneori se începe cu tratamentul chirurgical urmat de chimioterapie şi radioterapie. Alteori - şi din păcate foarte frecvent – pacienţii vin în faze terminale, cu metastaze şi în acest caz chirurgul nu poate să facă mare lucru“.

Ca şi în cazul celorlalte tipuri de cancere şi în cel de plămâni simptomele sunt zgomotoase când fazele sunt foarte avansate. „Cancerele nu dor. Durerea intervine atunci când un organ este infiltrat, infiltrează pleura. Când poate fi rezecat, tratat şi vindecat complet, pacienţii nu vin. Pentru că nu există o cultură medicală, dar noi teoria o ştim. Toţi. Trebuie să-ţi faci un control medical periodic, anual sa te duci la medicul de familie care să te investigheze din cap până în picioare, anual să-ţi faci o radiografie pulmonară, anual să faci analize de sânge. Câţi dintre noi facem lucrul acestea? Mergem la doctor când ne doare. Din păcate, cancerul doare doar în fazele avansate“.

Cancerul pulmonar apare de obicei la persoane tarate. „La fumători, la alcoolici. La persoane care nu au grijă de sănătatea lor în general. Care deşi li se spune: ai o formaţiune tumorală, nu respectă indicaţiile medicului. Nu se ţin de tratament, nu renunţă la fumat sau la alcool. Iar evoluţia este rapidă şi foarte proastă“.

Vin pacienţi şi pentru o a doua opinie şi asta e un lucru bun, mai spune medicul primar imagist. „Pentru că întotdeauna dacă două perechi de ochi văd acelaşi lucru, cu singuranţă că acest lucru este corect. Niciodată să te uiţi de două ori pe nişte imagini nu este greşit. Dar, cum vă spuneam, se lucrează în echipe multidisciplinare, astfel încât medicul pneumolog are în echipa sa radiologul în care are încredere“.

Cancerul de colon

Fiecare tip de cancer trebuie investigat prin metode specifice, mai spune dr. Alexandrescu. „Pentru cancerul de colon, suspiciunea şi diagnosticul se stabilesc doar prin colonoscopie. Nicio altă metodă nu poate să ridice o suspiciune. CT-ul sau RMN-ul de abdomen, prin care se urmăreşte prezenţa metastazelor în ficat, de pelvis pentru stadializare corectă să vedem dacă formaţiunea tumorală de la nivelul colonului depăşeşte peretele colonului, dacă invadează structuri sau organe adiacente - sau ecografie ne dau informaţii despre stadializare. Dacă există sau nu adenopatii, dacă există sau nu metastaze la distanţă“.

Informaţiile aduse prin CT si RMN sunt utile atât chirurgului,  pentru că el trebuie să ştie dacă intră şi taie colonul sau şi o parte din organele din jur invadate, dar şi pentru oncolog. „Din păcate, sunt foarte puţine cazurile în România în care un cancer este depistat atunci când poate fi tratat şi vindecat“.Depistarea în fază incipientă este importantă, dar şi tipul de celulă întrucât există cancere extrem de agresive în care formaţiuni mici pot duce la deces în câteva luni.

Accesul la investigaţii moderne este dificil

Cât priveşte accesul la metode moderne de investigaţie acesta este, în mare parte, o barieră pentru pacient. „Dar vina este jumătate-jumătate. Şi a pacientului că nu s-a investigat anual, dar şi vina sistemului. Pentru că sunt foarte puţine spitalele de stat care să aibă în dotare CT sau RMN. Sunt foarte puţini medici pregătiţi, mulţi au plecat. În privat ele există, dar pacientul nu are acces pentru că sistemul nostru de asigurări decontează o sumă fixă, lunară. Ni s-a întâmplat, nu de puţine ori, pacienţii să se pună pe o listă de aşteptare ca să aibă acces la examene de înaltă performanţă – la CT şi RMN. Când se ajunge la ei şi sunt sunaţi , familia să ne spună că au decedat. Nu apucă să mai facă aceste investigaţii“.

Cancerul de col uterin

Diagnosticul de certitudine este cel anatomopatolgic. „Ecografia transvaginală şi puncţia biopsie sunt primii paşi care trebuie făcuţi în diagnosticul de col uterin. Odată stabilit diagnosticul de cancer, următorul pas este investigaţia CT şi RMN, pentru stadializare. Ecografia transvaginală se face cu o sondă specifică este net superioară ca imagistică, ca detalii şi ca informaţii pe care le aduce despre uter, despre anexe, despre organele înconjurătoare. O ecografie simplă poate fi artefactată de mişcările anselor de tub digestiv, de faptul că persoana respectivă este un pic mai grăsuţă şi stratul adipos reprezintă o barieră“.

CT-ul de torace şi abdomen arată prezenţa metastazelor în plămâni, în ficat, în peritoneu, şi afectarea ganglionară, iar RMN-ul de pelvis  arată invazia locală a cancerului, dacă depăşeşte uterul , dacă invadează organele vecine, dacă există lichid în pelvis, adenopatii.

Diferenţa dintre CT şi RMN

CT-ul este o metodă iradiantă – foloseşte radiaţia X – indicată la parenchimul pulmonar. Plămânul nu poate fi văzut la RMN.

RMN-ul este metoda prin care câmpul magnetic al fiecărui organ în parte e transformat în imagini. Fiecare zonă anatomică în parte trebuie investigată printr-o metodă specifică. „Nu investigăm coloana lombară la CT , ci la RMN, nu investigăm plămânul la RMN“.

Cancerul mamar

Până la vârsta de 40 de ani metoda imagistică este ecografia mamară. „După 40 de ani metoda de investigaţie este mamografia. De cele mai multe ori, mamografia necesită completare şi cu ecografie mamară. Ecografia mamară nu vede microcalcificările. Focarul de microcalcificări reprezintă suspiciune de cancer. Mamografia este o metodă iradiantă, este dependentă de prezenţa ţesutului grăsos în sân“. Diagnosticarea corectă începe cu un examen clinic, apoi cu ecografie, uneori şi cu RMN mamar. „Acest RMN mamar în plus faţă de mamografie şi ecografie ne caracterizează formaţiunea tumorală depistată la eco şi mamo, în funcţie de curba de încărcarea cu substanţă de contrast  a acestei formaţiuni tumorale. Astfel, putem să ridicăm suspiciunea de benignitate sau de malignitate a unei formaţiuni tumorale“.

RMN mamar se face nu doar la tumori şi la cancerul de sân, ci şi pentru urmărirea protezelor de silicon sau de ser la pacientele cu protezare, adaugă medicul. „Se face inclusiv după cura chirurgicală a cancerului de sân pentru că urmărim sânul controlateral, pe de altă parte, apariţia unei recidive locale. RMN-ul mamar poate să facă aprecieri asupra ganglionilor axilari“, conchide dr. Maria Alexandrescu.