Ce boli dau tulburări de vedere
0
Dacă ţi s-a întâmplat să ai vederea înceţoşată, dublată sau dacă pur şi simplu ai început să vezi mai prost nu înseamnă neapărat că ţi-au crescut dioptriile. În multe cazuri, este vorba despre complicaţii ale unor afecţiuni care nu au o legătură directă cu aparatul vizual.
De regulă, dacă tulburările de vedere apar ca o complicaţie a unor afecţiuni ce nu ţin strict de aparatul vizual, ele sunt un semnal de alarmă, fiindcă anunţă un stadiu avansat al acestora. De aceea, chiar dacă este vorba despre o simplă oboseală a vederii, specialiştii recomandă, mai întâi, un consult oftalmologic, dar şi alte controale medicale generale.
Citeşte şi:
Cum se tratează corect hipertensiunea
3 factori care compromit vederea
Hipertensiunea blochează vasele oculare
Hipertensiunea determină, pe lângă afecţiuni cardiace şi renale, şi probleme de vedere. Explicaţia este că presiunea mare a sângelui în vasele de sânge care irigă ochii duce la deteriorarea acestora. Acuitatea vizuală scade atunci când hipertensiunea afectează vasele de sânge din retină, zona din spatele ochiului unde are loc focalizarea imaginilor. Afecţiunea poartă numele de retinopatie hipertensivă. În această situaţie, tulburările de vedere sunt însoţite de dureri de cap. La examinarea oftalmologică a fundului de ochi, medicul observă îngustarea vaselor de sânge, pete pe retină, inflamarea nervului optic şi, în cazurile mai grave, sângerări în interiorul ochiului. Partea bună este că, dacă este depistată din vreme, retinopatia hipertensivă poate fi tratată prin administrarea medicamentelor pentru controlul tensiunii arteriale.
Cele mai frecvente complicaţii ale diabetului
Diabeticii ajung să poarte ochelari
Un alt tip de retinopatie, adică problemă oculară care afectează retina, este cea diabetică. Mai exact, diabetul se complică, în timp, prin deteriorarea vaselor sangvine din întregul corp. Cele mai vizate sunt însă venele de la nivelul picioarelor (una dintre complicaţiile acestei boli se numeşte „piciorul diabetic") şi vasele sangvine mici care irigă retina. Din păcate, această complicaţie a diabetului, odată instalată, nu mai poate fi combătută. Singurele măsuri posibile sunt încetinirea evoluţiei afecţiunii prin menţinerea glicemiei în limitele normale şi prin purtarea ochelarilor de vedere potriviţi.
Consecinţe ale atacului cerebral
Tulburările de vedere pot apărea ca o consecinţă a afectării zonei din creier responsabilă cu funcţia vizuală, adică lobul occipital, situat deasupra cefei. Astfel, poate fi vorba despre o tumoare craniană care presează pe nervul optic sau despre un accident vascular cerebral (AVC). În cazul atacului cerebral, vederea dublă şi scăderea acuităţii vizuale sau chiar pierderea bruscă a vederii sunt însoţite de o paletă întreagă de alte simptome, de la tulburări ale altor simţuri (auz, gust), confuzie, ameţeală, până la amorţeală a membrelor sau chiar dificultăţi de deplasare. Simptomele care însoţesc o tumoare cerebrală în zona occipitală sunt similare cu cele ale unui AVC, dar de regulă progresează în timp, nu apar brusc.
Bărbaţii sunt mai predispuşi la diabet decât femeile
Şi tiroida poate fi de vină
Atunci când glanda tiroidă, localizată la nivelul gâtului, are o activitate exagerată (hipertiroidism), adică eliberează în corp prea mulţi hormoni tiroidieni, poate fi afectată vederea. De altfel, una din 20 de persoane cu hipertiroidism prezintă, printre cele mai evidente simptome, ochii proeminenţi. Aceasta nu este însă doar o problemă estetică, deplasarea globilor oculari fiind însoţită în cele mai multe cazuri de inflamarea ţesuturilor oculare şi de vedere distorsionată, dublată sau înceţoşată. În timp, boala tiroidiană poate duce chiar la pierderea treptată a vederii.
Schimbările bruşte ale vremii afectează tiroida
În anxietate, ochii joacă feste
Persoanele cu tulburări anxioase pot prezenta vedere neclară, pierderea vederii periferice (ca şi cum s-ar uita printr-un tunel) sau pot chiar să aibă halucinaţii vizuale. Explicaţia este că episoadele de anxietate determină o creştere excesivă a nivelului hormonului de stres adrenalină în organism. Acesta poate determina o presiune intraoculară peste limitele normale, ceea ce duce la vedere înceţoşată. De asemenea, determină şi hiperexcitabilitate, ceea ce ne poate face să vedem la propriu pericole acolo unde nu există.
Specialistul nostru:
Dr. Adina Grigorescu
medic specialist oftalmolog
tel. 0788.308.637
Având în vedere multitudinea de boli sistemice care pot afecta vederea, este recomandat controlul oftalmologic complet periodic (la intervalul stabilit de medic, în funcţie de tipul afecţiunii sistemice şi de gradul de afectare oculară). Cu cât sunt descoperite mai devreme aceste complicaţii oculare, cu atât mai mari sunt şansele de recuperare sau de păstrare a acuităţii vizuale existente. Printre cele mai frecvente boli ce au răsunet ocular se numără diabetul zaharat, care pot suferi de retinopatie diabetică şi care fac cataractă mai devreme decât persoanele sănătoase. Şi hipertensiunea arterială netratată sau insuficient controlată poate determina, în timp, chiar afectarea nervului optic. De asemenea, SIDA, bolile autoimune şi scleroza multiplă pot afecta vederea.
Se încarcă comentariile...
