Ce analize se fac în luna a şasea de sarcină?

Sarcină

Ai nevoie de un sfat la una dintre problemele ­tale medicale? Scrie-ne pe adresa redacţiei sau trimite-ne un e-mail şi, în scurt timp, vei primi răspuns de la unul dintre specialiştii noştri.

Am 25 de săptămâni de sarcină şi aş vrea să ştiu ce analize este indicat să fac în perioada următoare. Am făcut ecografie de morfologie fetală la 23 de săptămâni şi medicul mi-a recomandat să fac următoarea ecografie înainte de 30-32 de săptămâni, din cauză că nu am făcut bitest, ci doar triplu test.

În ce săptămână ar trebui să merg la ecografie? De asemenea, aş vrea să ştiu ce analize de sânge sunt recomandate în această perioadă, mai ales că mă dor oasele, am cârcei şi stări de ameţeală. Elena Stere, Bucureşti

Dr. Alexandra Crişan
medic primar
obstetrică-ginecologie
Spitalul Clinic Filantropia

În cursul sarcinii există o serie de analize obligatorii. În funcţie de istoricul dvs. medical şi de rezultatele testelor de rutină, medicul vă poate recomanda şi alte teste mai complexe. Ar fi fost util să menţionaţi când aţi făcut ultimele analize şi dacă rezultatele s-au încadrat în limite normale. Dacă au trecut mai mult de 2-3 luni, poate ar fi ­bine să le repetaţi şi apoi, în funcţie de rezultat, să urmaţi un tratament.

În timpul sarcinii, se recomandă ca ecografiile să se facă astfel: prima între 11 şi 13 săptămâni şi şase zile, a doua ecografie de evaluare a morfologiei fetale între 20 şi 23 de săptămâni şi a treia ecografie de evaluare a stării de sănătate a fătului între 32 şi 34 de săptămâni. Nu există practic nicio legătură între triplu test şi ecografia din trimestrul trei. Nu uitaţi de vizitele regulate la medicul obstetrician!

«Scoaterea amigdalelor afectează potenţa?»

Am 37 de ani şi încă din copilărie fac periodic amigdalită pultacee. Ultima dată, simptomele au fost foarte severe, cu febră 39°C, infecţie puternică şi dureri mari în gât. Medicul mi-a spus că ar fi indicat să fac operaţia de extirpare a amigdalelor.

Totuşi, sunt încă în dubii dacă să fac sau nu această intervenţie. Aceasta deoarece, în urmă cu câţiva ani, un medic mi-a spus că o astfel de operaţie nu ar fi indicată bărbaţilor de peste 30 de ani, putând afecta potenţa sau organele sexuale. Este adevărat? Ce mă sfătuiţi să fac? Emil, Bucureşti

Dr. Cezara Danciu
medic specialist ORL
Spitalul Colţea

Operaţia de amigdalită nu afectează în niciun fel potenţa şi nici organele genitale. Singura afecţiune ORL care afectează fertilitatea masculină ­este parotidita epidemică, adică oreionul. Astfel, dacă oreionul a apărut în perioada pubertăţii şi dacă sunt afectate ambele testicule, poate duce la sterilitate, însă nici această afecţiune nu afectează potenţa. În concluzie, amigdalita nu creează probleme la nivelul organelor genitale.

Poate afecta în schimb inima, rinichii şi articulaţiile dacă nu este tratată corespunzător. De aceea, dacă faceţi pusee repetate de amigdalită, adică aproximativ trei episoade pe an, este indicat să le extirpaţi. Mai mult decât atât, dacă la analizele de sânge nivelul ASLO, fibrinogenul, VSH‑ul şi proteina C-reactivă sunt crescute înseamnă că vă confruntaţi ­deja cu un focar de infecţie şi intervenţia chirurgicală nu mai poate fi amânată, deoarece pot apărea complicaţii severe.

«Este bine să beau ceai verde zilnic?»

Am 32 de ani şi sunt o mare consumatoare de ceaiuri. Pentru că nu beau cafea, îmi încep ziua cu una-două căni de ceai verde îndulcit cu puţină miere de albine. Ce aş vrea să ştiu este dacă acest ritual zilnic al meu ar putea să îmi facă rău şi dacă ar fi indicat să fac pauze din când în când.

Precizez că am o bună stare de sănătate, cu excepţia unei uşoare gastrite pe care o ţin sub control alimentar şi bând ceai de mentă. De asemenea, mă interesează să ştiu dacă este adevărat că acest tip de ceai, cel verde, accentuează sindromul premenstrual şi dacă ar fi bine să nu-l mai beau cu o săptămână înainte de menstruaţie. Sorina, Braşov

Dr. Ruxandra Constantina
medic de familie
competenţă în apifitoterapie
reflexoterapeut

Ceaiul verde este foarte benefic pentru organism, deoarece conţine polifenoli, cu rol antioxidant, şi ajută la stimularea imunităţii organismului, precum şi la prevenirea apariţiei afecţiunilor cardiovasculare şi a cancerului.

Însă ceaiul verde conţine cafeină şi, de aceea, dacă este băut intervale mari de timp, fără pauză, poate accelera pierderile de calciu. De asemenea, în timp, acest tip de ceai poate determina creşterea acidităţii gastrice. Tot din cauza conţinutului de cafeină, cu efecte excitatorii, este bine să evitaţi să beţi ceai verde în săptămâna premergătoare menstruaţiei.

« Oare am gonartroză la numai 30 de ani?»

Am 30 de ani şi o greutate de 82 kg la o înălţime de 1,73 m. De aproximativ cinci zile am ­dureri puternice la nivelul genunchilor, mai ales ­atunci când mă ridic de pe scaun după aproximativ o oră şi jumătate de stat jos. Sunt foarte îngrijorată, deoarece este vorba de ambii genunchi, iar din câte ştiu, gonartroza apare la bătrâneţe. Vreau să vă întreb dacă greutatea corpului este vinovată de apariţia durerilor.  Ioana Pălie, Reşiţa

Dr. Daniela Opriş
medic specialist
medicină internă,
asistent universitar
reumatologie
Spitalul Clinic „Sf. Maria"

Gonartroza (artroza genunchiului) este mai frecventă la vârstnici, însă în condiţii de suprasolicitare articulară, cum se întâmplă la persoanele supraponderale, ­poate apărea şi mai devreme. Durerea mai poate fi cauzată de unele afecţiuni ale şoldului sau ale ligamentelor şi ale tendoanelor din jurul genunchiului, dar este mai puţin probabil.

Faptul că durerea apare ­după repaus poate sugera şi o suferinţă de tip inflamator. Sfatul meu este să luaţi timp de o săptămână un tratament antiinflamator cu protecţie gastrică (preferabil la indicaţia medicului de familie) şi să încercaţi să reduceţi surplusul ponderal. ­Dacă simptomatologia persistă, este necesar să consultaţi un medic reumatolog ­care să vă ­facă o evaluare completă.

«Nu reuşesc să scap de sughiţ»

Am 60 de ani şi fac accese dese de sughiţ. Problema este foarte supărătoare şi nu se calmează nici dacă beau apă, nici ­dacă îmi ţin respiraţia. Nu-mi dau seama ­dacă episoadele de sughiţ sunt provocate de ­ceva, parcă apar din senin. Despre ce credeţi că poate fi vorba? Menţionez că în trecut am suferit de ulcer pentru care am urmat un tratament. Regurgitam în mod frevent şi aveam senzaţia de acid în gură, dar acum aceste neplăceri apar mult mai rar. Urmez şi un tratament pentru hipertensiune arterială moderată. Mihai Pavel, Medgidia

Dr. Marian Zota
medic specialist gastroenterolog
competenţe în ecografie

Cea mai frecventă patologie care ­duce la sughiţ rebel cronic este boala de reflux gastroesofagian asociată sau nu cu esofagită, esofag Barrett sau cu stenoze esofagiene. Aşadar, ar fi necesar să faceţi o endoscopie digestivă superioară şi, eventual, testul cu bariu pasaj sau pH-metrie esofagiană. În funcţie de rezultatul acestor investigaţii, se poate stabili tratamentul sau se poate recomanda continuarea investigaţiilor.

­Dacă se infirmă cauza esofagiană, trebuie excluse alte cauze de iritaţie diafragmatică locală, inclusiv tumorale, prin efectuarea unei tomografii abdomino-pelviene sau cauze neurologice, printr-o investigaţie IRM la nivel cerebral. Există situaţii în care sughiţul are o bază psihică şi se tratează cu neuroleptice. Dat fiind că aveţi un istoric de boală ulceroasă, prima ipoteză este cea mai probabilă, aşa că ar trebui să vă adresaţi unui medic gastroenterolog.