Câte vizite la medicul de familie sunt decontate de stat. În ce condiţii se poate schimba medicul de familie

Câte vizite la medicul de familie sunt decontate de stat.
În ce condiţii se poate schimba medicul de familie

Vizita la medicul de familie este primul pas către depistarea unor boli grave in faze incipiente

Prevenţia este menită să elimine riscul dezvoltării unor afecţiuni grave, să îmbunătăţească calitatea vieţii şi să scadă costurile cu tratamentul. În tot acest proces de prevenţie, medicul de familie are un rol esenţial.

Ştiri pe aceeaşi temă

Deşi se vorbeşte foarte mult despre prevenţie, în zilele noastre, în continuare, România este fruntaşa Europei în ceea ce priveşte mortalitatea ca urmare a unor boli grave, care ar putea fi prevenite, dacă sunt descoperite în faze incipiente. Prevenţia este menită să elimine riscul dezvoltării unor afecţiuni grave, să îmbunătăţească calitatea vieţii şi să scadă costurile cu tratamentul, iar în tot acest proces de prevenţie, medicul de familie are un rol esenţial.

De ce este importantă legătura cu medicul de familie

Este cel mai apropiat de pacient, cunoscând întregul istoric medical al acestuia. Dr. Ruxandra Robciuc (foto jos), medic specialist Medicină de familie, în cadrul Bio-Medica International, Bucureşti, explică de ce este important să menţinem o legătură cu medicul de familie, de ce servicii putem beneficia în cabinetul acestuia, ca asiguraţi, dar şi ca neasiguraţi, dar şi care este procedura de înscriere pe lista unui medic de familie sau de schimbare a acestuia.

Multe persoane consideră încă, în mod greşit, vizita la medicul de familie ca fiind necesară doar pentru a lua trimiteri pentru alte specialităţi medicale sau în cazul în care li se solicită anumite documente la locul de muncă.

„Rolul medicului de familie nu este doar de a scrie adeverinţe şi trimiteri, ci de a preveni bolile şi de a consilia pacientul“, susţine dr. Ruxandra Robciuc.

„În lumea din ce în ce mai impersonală şi mai tehnologizată a serviciilor de sănătate, s-a născut nevoia pacientului de a avea un specialist cu care să menţină o legătură personală şi permanentă, care să-i cunoască mediul şi familia şi care, în acelaşi timp, prin activitatea sa, să ajute la reducerea drastică a costurilor pentru sănătate ale societăţii“, adaugă medicul.

Pe lista unui medic de familie se regăsesc atât pacienţi bolnavi, cât mai ales oameni sănătoşi, cu atât mai mult cu cât medicul de familie ar trebui să îngrijească pacienţii de pe lista sa înainte ca aceştia să se îmbolnăvească. Cu alte cuvinte, să prevină afecţiunile, fie prin recomandarea unor analize şi investigaţii care trebuie efectuate cu regularitate, fie prin reamintirea importanţei unui stil de viaţă sănătos şi recomandarea unor tratamente pentru stimularea imunităţii. 

După ce criterii ne alegem medicul de familie

Medicina de familie este, aşadar, o specialitate complexă, de o importanţă majoră, presupunând atât competenţie ce ţin de medicina generalistă, cât şi abilităţi sociale şi un grad mare de empatie faţă de pacient. Specialitatea este şi greu de definit pentru că se găseşte la intersecţia tuturor celorlalte specialităţi, lucru care permite abordarea integrată a pacientului.

O altă calitate a unui medic de familie bun este abilitatea de a construi o relaţie bazată pe încredere cu pacientul şi de a transmite informaţii pe înţelesul celor care nu au pregătire medicală.

Un medic de familie care reuşeşte să rupă aceste bariere poate să obţină de la pacienţi informaţii preţioase care să îi permită să pună un diagnostic, implicându-i în procesul îngrijirii propriei sănătăţi. Dacă ceilalţi medici reuşesc să culeagă informaţii cu ajutorul investigaţiilor paraclinice, medicul de familie nu dispune de prea multe aparate şi instrumente şi trebuie să recurgă la observaţie şi comunicare.

 „Medicul de familie trebuie să acopere întreaga patologie umană, să stabilească un diagnostic precoce, să intervină în urgenţele medico-chirurgicale, să supravegheze pacienţii cronici şi pe cei aflaţi în faze terminale, să ierarhizeze bolile existente, să prescrie tratament  - să urmărească evoluţia şi eficacitatea lui, să recomande reevaluarea pacientului cronic de către un specialist sau internarea în spital“, mai explică dr. Ruxandra Robciuc.

Aria de expertiză a unui medic de familie este vastă

Activitatea unui medic de familie este atât preventivă, cât şi curativă, cu accent pe prima dintre ele. Responsabilităţile acestuia nu se reduc doar la a redacta acte medicale, ci presupun intervenţii în situaţii de urgenţă medico-chirurgicală, monitorizarea sarcinii şi a lăuziei, consiliere în planificarea familială, depistarea şi supravegherea bolilor de orice natură.

Medicul de familie mai poate face şi consultaţii la domiciliu pacienţilor imobilizaţi la pat, copiilor în primul an de viaţă sau pacienţilor cu boli infecto-contagioase. Nu în ultimul rând, are misiunea de a urmări atent pacienţi asimptomatici care prezintă factori de risc sau boli cu evoluţie asimptomatică.

 „Există, într-adevăr, printre cadrele medicale şi pacienţi percepţia ca medicina de familie este o specialitate inferioară. Din această cauză, o mare parte a pacienţilor are tendinţa să se adreseze specialiştilor din policlinici şi spitale pentru probleme de sănătate minore. Dar pe acestea din urmă medicul de familie le poate rezolva cu succes, degrevând, astfel, asistenţa medicală secundară de o importantă încărcare şi de cheltuieli semnificative“, subliniază medicul de familie.

Câte vizite la medicul de familie sunt decontate de stat

Potrivit medicului Ruxandra Robciuc, fiecare pacient are dreptul la maximum trei vizite pe lună, decontate de Casa de Asigurări. Poate fi vorba de o situaţie acută ce poate fi rezolvată în cabinet sau pentru care medicul recomandă consult de specialitate, internare în spital, investigaţii de specialitate - analize de sânge, ecografie, prescriere de tratatament medicamentos, recuperare sau recomandare de îngrijire la domiciliu.

Pentru monitorizarea unei boli cronice - în cadrul căreia se pot face două seturi de analize/an, iar medicul poate recomanda o altă specializare pentru reevaluarea pacientului, prescriere de investigaţii şi tratament, pacientul poate vizita medicul o dată pe lună.

„Pacientul beneficiază de două consultaţii acut/subacut şi o consultaţie pentru afecţiune cronică. În scop profilactic, medicul de familie poate recomanda un set de analize anual şi, în funcţie de sex, analize şi screening pentru diferite boli, va face profilaxia bolilor transmisibile şi netransmisibile, planning familial“, detaliază medicul de familie Ruxandra Robciuc.

Înscrierea la medicul de familie a nou-născutului, obligatorie

În condiţii normale, orice nou-născut trebuie înregistrat la medicul de familie în primele 24 de ore de când a venit pe lume. La prima vizită, părinţii trebuie să ofere câteva informaţii importante: cum a decurs naşterea, evoluţia în maternitate.

Pe baza acestora şi a unor măsurători, se face o fişă care cuprinde istoricul prenatal, naşterea, perioada postnatală, scorul Apgar  -nota bebeluşului la naştere, greutate, talie, perimetre, vaccinări. Medicul de familie are datoria să ofere informaţii despre profilaxia rahitismului, a anemiei feriprive, să prezinte calendarul de vaccinări şi să insiste asupra importanţei alimentaţiei la sân.

„De asemenea, medicul de familie trebuie să prezinte condiţiile în care se face alimentaţia artificială  - atunci când cea naturală nu este posibilă - şi să le vorbească părinţilor despre normele de igiena zilnică a copilului, tehnica înfăşatului. Medicul de familie trebuie să facă examene periodice de bilanţ ale stării de sănătate a sugarului  - la naştere, la 3, 6, 9, 12, 18 luni - şi copilului  - până la împlinirea vârstei de 18 ani - anual, ocazii cu care evaluează dezvoltarea staturo-ponderală şi neuropshică conform vârstei”, mai spune medicul Ruxandra Robciuc.

Analize şi investigaţii recomandate în funcţie de vârstă

În cadrul procesului de prevenţie, medicul de familie poate prescrie analize pentru depistarea factorilor de risc vascular - screening dislipidemii, pentru depistarea pacienţilor cu risc de diabet, boli metabolice, endocrinologice - hipotiroidie. „Femeilor peste 40 ani li se recomandă un examen ginecologic anual - dar şi examenul Babeş-Papanicolau şi o mamografie, osteodensitometrie - postmenopauză, în vederea depistării osteoporozei. Bărbaţilor peste 45 ani li se explică importanţa efectuării unui examen urologic - şi dozare PSA- screening cancer prostată. Pentru pacienţii de ambele sexe în vârstă de peste 45 de ani este indicat screening pentru cancerul de colon prin colonoscopie”, atrage atenţia dr. Ruxandra Robciuc.

În ce condiţii se poate schimba medicul de familie

Dacă vă mutaţi domiciliul sau medicul de familie pleacă din localitate, nu mai este disponibil pentru consultaţii ori nu rezonaţi cu acesta, vă puteţi înscrie pe lista unui alt medic.

Procedura nu este complicată: trebuie completată o cerere de înscriere pe lista noului medic de familie cu care să vă prezentaţi la medicul de familie de la care doriţi să  plecaţi şi să preluaţi de la acesta din urmă o copie a foii dumneavoastre de observaţie.

Actele necesare pentru înscriere la un medic de familie: carte de identitate valabilă, adeverinţă de salariat sau dovada plăţii CAS, talon de pensie  - în cazul pensionarilor, cardul de sănătate, plus această copie după foaia de observaţie, care îi permite noului medic de familie să aibă continuitate în îngrijirea dumneavoastră. Pentru copii, este necesară o copie după certificatul de naştere.

Ca să vă puteţi înscrie la un medic de familie, trebuie să fiţi asigurat - să fie achitate contribuţiile CAS, să aveţi card de sănătate, o carte de identitate valabilă şi o adeverinţă de salariat - sau dovada plăţii CAS.

Cei care nu au asigurare beneficiază de un „pachet minimal” care presupune consultaţii în caz de urgenţă, monitorizarea sarcinii şi lehuziei, planificare familială, consultaţii de prevenţie şi de depistare a bolilor contagioase.

 

 

 

 

citeste totul despre: