Cât bine face soarele în bolile de piele

Protecţia solară şi îngrijirea pielii în scopul obţinerii unui bronz de durată, uniform, rapid si fară riscuri

Până la un punct, dar numai în anumite condiţii, pielea se simte bine la soare. Ba chiar şi unele boli cutanate devin mai puţin agresive sub acţiunea razelor ultraviolete. După un timp însă, se vede cu ochiul liber că pielii nu-i mai prieşte expunerea solară şi că există riscul unor afecţiuni grave.

Dacă ar fi să cântărim în deplină cunoştinţă de cauză efectele benefice şi pe ­cele nocive ale soarelui asupra organismului nostru, balanţa ar înclina categoric în partea negativă. Dar asta nu înseamnă nici pe departe că ar trebui să ne ascundem complet de soare, ci doar să ne informăm cu privire la condiţiile de expunere fără riscuri şi, evident, să le şi respectăm. De altfel, inclusiv Organizaţia Mondială a Sănătăţii (O.M.S.) recomandă autorităţilor sanitare din toate ţările lumii să acorde o importanţă egală bolilor cauzate de o expunere necontrolată şi prelungită la soare şi celor provocate de lipsa expunerii. Mai precis, potrivit O.M.S., riscurile pe care le presupune carenţa de vitamina D, care se sintetizează în corp doar prin expunerea pielii la soare, sunt oarecum echivalente cu cele de cancer de piele şi de alte afecţiuni provocate sau agravate de excesul de radiaţii UV.

Plaja se face după reguli clare

Nu numai pentru creşterea nivelului de vitamina D din corp este utilă expunerea la soare. De fapt, radiaţiile ultraviolete constituie chiar un tratament eficient în cazul unor afecţiuni cutanate. Fototerapia - aşa se numeşte utilizarea radiaţiilor ultraviolete pentru tratarea unor boli cutanate - este utilă mai ales pentru atenuarea simptomelor psoriazisului. Statisticile realizate de-a lungul timpului au arătat că 80% din persoanele cu psoriazis constată o ameliorare a stării lor şi o ­estompare a leziunilor specifice după expunerea la soare. Psoriazisul ­este o afecţiune autoimună cronică, manifestată prin apariţia unor plăci roşii, proeminente, acoperite cu coji albe-sidefii. Aceste leziuni apar frecvent pe scalp, pe coate, pe genunchi, dar pot afecta şi alte zone ale corpului. Cauzele exacte ale instalării acestei afecţiuni nu sunt cunoscute, însă este demonstrat faptul că apariţia ei este cauzată  de o activitate exagerată a sistemului imunitar, ­care permite înmulţirea necontrolată a celulelor cutanate. Ra­diaţiile solare, atât UVA, cât şi UVB, sunt utile în reducerea leziunilor şi în atenuarea simptomelor (mâncărimi, arsuri sau chiar dureri) psoriazisului. Explicaţia este că razele UV acţionează asupra celulelor T ale sistemului imunitar ce se găsesc la nivelul pielii, dezactivându-le. Acest proces determină încetinirea înmulţirii celulare şi reducerea inflamaţiei, implicit a scuamelor şi a plăcilor. Fototerapia se face însă controlat, iar persoanele afectate trebuie să ceară sfatul medicului cu privire la momentul din zi şi la durata expunerii la soare.

Leziunile specifice psoriazisului se estompează atunci când ne expunem la soare

UV în vitiligo, o controversă

Afecţiune autoimună manifestată prin decolorarea unor porţiuni ale pielii, vitiligo ar putea beneficia de pe urma tratamentului cu radiaţii ultraviolete de tip A, spun unii specialişti. De altfel, terapia PUVA, care constă în asocierea medicamentului psoralen cu radiaţii UVA (emise de lămpile de fototerapie), este considerată eficientă în estomparea petelor albe. În acelaşi timp, aceiaşi specialişti spun că pielea decolorată specifică bolii vitiligo este şi mai sensibilă la radiaţiile ultraviolete decât cea sănătoasă, iar riscul de cancer cutanat este mai crescut. În plus, atunci când cei cu vitiligo se expun la soare, devine şi mai evidentă diferenţa dintre zonele depigmentate şi restul pielii.

Previne infecţiile în dermatită

Expunerea controlată la soare este benefică şi în caz de dermatită atopică, un tip de afecţiune alergică manifestată prin eczeme, prin piele îngroşată şi, în unele cazuri, prin papule şi prin vezicule însoţite de mâncărimi. Explicaţia efectului benefic al radiaţiilor UV asupra pielii afectate de dermatită atopică este că vitamina D sintetizată sub influenţa lor creşte producţia unei substanţe numită cathelicidin. Aceasta este o proteină din structura pielii care protejează de infecţiile cutanate, în lipsa căreia, persoanele cu dermatită atopică riscă infectarea leziunilor specifice. Cu toate acestea, specialiştii spun că persoanele cu această afecţiune ar putea fi mai predispuse arsurilor solare decât ­cele sănătoase, astfel că expunerea la soare trebuie să se facă potrivit recomandărilor medicale, mai ales atunci când se face şi tratament cu steroizi topici.

Asigură sinteza vitaminei D

Sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete de tip B (UVB), o substanţă din piele (dehidrocolesterol-7) se transformă în vitamina D3. Prezenţa acestei vitamine în organism este condiţionată, deci, de expunerea la soare. Şi nu este sintetizată în orice condiţii, ci este necesară o expunere la soarele de primăvară ori de vară timp de zece minute în perioadele în care lungimile de undă ale UVB se încadrează între 280 şi 300 nm, adică atunci când indicele UV este moderat (peste 3). Cantitatea de vitamina D generată în corp în aceste condiţii este de aproximativ 10.000 de unităţi internaţionale. Totuşi, vitamina D se degradează tot atât de rapid pe cât este sintetizată. Prin urmare, expunerea solară ar trebui să fie regulată pentru a-i menţine un nivel optim în organism.

Ce riscuri implică lipsa ei

Dacă ne privăm de expunerea la soare, implicit de vitamina D, există riscul să dezvoltăm boli ale oaselor, fiindcă această vitamină asigură fixarea calciului şi a fosforului în oase. Dar studiile arată că şi bolile cardiovasculare, slăbirea sistemului imunitar, obezitatea şi anumite tipuri de cancer pot fi puse pe seama carenţei de vitamina D. Mai mult, unii specialişti susţin că vitamina D sintetizată în piele prin niveluri controlate de radiaţii UV ar putea preveni chiar unele tipuri de cancer cutanat.

Specialistul nostru

Dr. Oana Clătici
medic primar dermatolog Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti

Expunerea la soare este benefică pentru că favorizează sinteza vitaminei D, intervenind în combaterea rahitismului la copii. De asemenea, combate stările de depresie, creşte buna dispoziţie, atenuează durerile articulare şi întăreşte sistemul imunitar. Însă efectele nocive sunt mai multe şi mai grave. Cele imediate sunt arsurile solare, iar pe termen lung, expunerea prelungită la soare creşte riscul de îmbătrânire prematură a pielii, de cuperoză (înroşirea permanentă a feţei), de pistrui, de nuanţare gălbuie a tenului, de hipo- sau de hiperpigmentare şi, cel mai grav, de cancer de piele. Dacă aveţi cicatrice recente, nu le expuneţi la soare, pentru că există risc de pigmentare.

Moderaţie

Razele UV sunt benefice în anumite boli, dar expunerea se face doar la sfatul medicului.

Riscurile expunerii la ultraviolete

De la finalul lunii iunie, meteorologii au anunţat niveluri ridicate de radiaţii, iar specialiştii au recomandat precauţie tuturor persoanelor, dar mai ales celor cu boli cronice, la orele amiezii, când indicele UV poate atinge cote foarte mari. Dar ce înseamnă, de fapt, un indice UV mare şi cum îl interpretăm?

Majoritatea radiaţiilor sunt de tip A

Radiaţiile solare sunt de trei tipuri: UVA, UVB şi UVC. Însă UVC, are cea mai mică lungime de undă (100-280 nanometri), ceea ce face ca acest tip de radiaţii ultraviolete să nu ajungă pe Pâmânt. UVB sunt următoarele ca lungime de undă, adică ating între 280 şi 315 nm, iar UVA sunt pe primul loc, cu 315-400 nm. La noi ajung majoritatea radia­ţiilor de tip A şi doar 10% din cele de tip B, restul fiind blocate de stratul de ozon, de vaporii de apă, de oxigen şi de dioxid de carbon.

Copiii sunt cei mai sensibili la radiaţiile UV, de aceea ei ar trebui să stea mai mult la umbră

Factori care influenţează indicele UV

- Poziţia soarelui - cu cât este mai sus pe cer, cu atât nivelul de radiaţii este mai ridicat. Indicele UV variază în funcţie de momentul zilei: este mai scăzut dimineaţa şi seara, când soarele este aproape de Răsărit sau de Apus, şi mai mare când ajunge la Miazăzi. 

- Grosimea stratului de nori - nivelul de radiaţii este, evident, mai ridicat atunci când cerul este senin, stratul de nori blocând o parte din raze. Dacă indicele UV este mare, radiaţiile trec şi prin nori. De fapt, norii sunt echivalenţi cu FPS 4. Când razele soarelui pătrund prin mici găuri în nori, efectul lor este mai puternic decât dacă ar fi senin.

- Latitudinea locului în care ne aflăm - cu cât ajungem mai aproape de Ecuator, cu atât nivelul de UV este mai mare. 

- Altitudinea locului - atmosfera blochează un nivel crescut de radiaţii UVB şi o parte din cele de tip A. Pe măsură ce altitudinea creşte, straturile atmosferice se subţiază. 

- Stratul de ozon - ozonul absoarbe şi el o parte din UV, însă nivelul său variază pe parcursul anului, ba chiar şi pe parcursul zilei. 

- Suprafaţa pe care se reflectă razele directe ale soarelui sunt mai puţin periculoase decât cele reflectate de anumite suprafeţe. De exemplu, zăpada reflectă 80% din UV, nisipul uscat - 15%, iar spuma mării - 25%.

Ce măsuri trebuie să iei

Prin convenţie internaţională, indicele UV este măsurat cu valori de la 1 la 11+. Astfel, nivelul radiaţiilor este mic atunci când indicele UV este 1 sau 2, moderat între 3 şi 5, ridicat ­dacă este 6 sau 7, foarte ridicat între 8 şi 10 şi extrem la 11+. În funcţie de acest indice, vin şi recomandările specialiştilor cu privire la protecţia UV. Astfel, putem ieşi liniştiţi din casă, fără niciun fel de protecţie, atunci când acesta este 1 sau 2. Între 3 şi 7, trebuie să stăm la umbră la orele amiezii şi în restul timpului să avem haine uşoare şi deschise la culoare, o pălărie şi să aplicăm creme cu factor de protecţie (FPS) ridicat, în funcţie de tipul tenului. Un indice UV mai mare de 8 impune evitarea ieşirilor în aer liber la prânz, dar şi a soarelui direct în restul zilei, iar hainele care să acopere cât mai mult din piele, pălăria, ochelarii de soare şi cremele de protecţie cu FPS peste 30 nu trebuie să lipsească.

Provoacă sau agravează boli

- Bineînţeles, cea mai gravă afecţiune pentru care expunerea prelungită la radia­ţiile UV este responsabilă în proporţie de peste 90% este cancerul de piele (melanom şi non-melanom). Anual, sunt înregistrate aproximativ 130.000 de cazuri de melanom malign la nivel mondial, iar 66.000 de persoane mor din această cauză. Este motivul pentru care razele UV sunt încadrate în categoria 1 de risc de cancer de către O.M.S. Sunt mai predispuse la cancer de piele persoanele cu pielea deschisă la culoare, cele care au suferit multiple arsuri solare, cele cu multe aluniţe şi cele cu sensibilitate la radiaţiile UV dată de anumite afecţiuni. Copiii expuşi la radiaţiile solare fără protecţie au un risc ridicat de melanom malign în viaţa adultă, efectul nociv al UV fiind cumulativ.

- Keratoza actinică se manifestă prin apariţia unor excrescenţe cutanate, uşor roşiatice şi cu o textură aspră pe pielea expusă frecvent la soare, adică pe faţă, ­mâini, antebraţe şi pe decolteu. Acestea sunt leziuni premaligne, care pot duce la un tip de cancer cutanat, numit carcinom cu celule scuamoase. 

- Acneea şi cuperoza sunt agravate de soare. În cazul acneei, în lipsa unei protecţii potrivite, majoritatea leziunilor şi coşurilor dispar. Însă atunci când vremea se răceşte, toamna, erupţiile acneice sunt şi mai agresive şi mai răspândite. De asemenea, vinişoarele cuperozice se accentuează în urma expunerii la soare.

Specialistul nostru

Dr. Adrian Dumitrescu
medic specialist pediatrie,vicepreşedinte Societatea Română de Homeopatie

Pielea copiilor este mult mai sensibilă la radiaţiile solare în comparaţie cu pielea adulţilor, fiind o piele imatură, cu mecanisme de apărare mai puţin eficace. Până la vârsta de 3 ani, singura protecţie este constituită din creme cu factor de protecţie mare, purtarea unei pălării şi unor haine uşoare şi umbra. După această vârstă, deşi începe să funcţio­neze o protecţie a pielii, riscul de arsuri ­este în continuare mare. 60-80% din doza de radiaţii solare primite în întreaga viaţă este acumulată în copilărie. Este necesară o protecţie împotriva ambelor tipuri de  radiaţii, UVA şi UVB. Studiile arată ca protecţia pielii în copilărie scade semnificativ riscul apariţiei cancerului de piele la adult.

Ştiai că... bronzul oferă factorul 4 de protecţie pentru expunerea suplimentară la soare?