Care sunt cele mai noi „minuni“ tehnologice care ne ajută la depistarea şi tratamentul bolilor? Aflaţi la Adevărul Live

Care sunt cele mai noi „minuni“ tehnologice care ne ajută la depistarea şi tratamentul bolilor?

Dr. ing. Elena Ovreiu, lector la Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii din cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti, a venit la Adevărul Live să ne explice cât de importante sunt tehnicile imagistice în diagnosticul, tratamentul şi chiar în prevenirea unor boli grave, cum este cancerul.

Ştiri pe aceeaşi temă

Elena Ovreiu, absolventă a Facultăţii de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, din cadrul Politehnicii Bucureşti, dar şi a unui doctorat la Lyon, în Franţa, organizează de doi ani la Bucureşti o şcoală de vară pentru studenţi, masteranzi, doctoranzi şi profesori: Şcoala Internaţională de Imagistică cu Aplicaţii în Medicină.

Aici se discută despre cele mai noi invenţii din domeniul tehnologiei medicale, mai precis despre acele tehnologii care îi ajută pe medici să depisteze, să trateze în mod eficient, dar şi să prevină boli dintre cele mai grave.

Elena Ovreiu a vorbit la Adevărul Live despre cele mai noi astfel de tehnologii, despre beneficiile ecografiei 3D, dar şi despre proiectele sale de cercetare medicală, printre care: terapeutul virtual care stimulează recuperarea neuromotorie, sistemul inteligent de depistare a cancerului de col uterin şi „sunetul vederii“.

Ce este acest sunet al vederii

Sunetul vederii este un proiect de cercetare prin care ne dorim să venim în ajutorul persoanelor nevăzătoare simulând mediul  înconjurător cu ajutorul sunetelor. Practic, prin ochelarii pe care pacientul îi poartă, ochelari care sunt dotaţi cu camere de filmat şi care înregistrează mediul înconjurător, noi selectăm obiectele importante pentru pacient,  cum ar fi o maşină, un stâlp, trecerea de pietoni, obiecte care sunt simulate cu ajutorul unor sunete sintetice. Pacientul îşi poate reconstrui mediul înconjurător din aceste sunete. Aceste sunete sintetice nu se suprapun peste cele din natură. Este un proiect finanţat de stat şi aflat la stadiul de prototip.

Terapeutul virtual care stimulează recuperarea neuromotorie. Este creat pe calculator şi lucrează în timp real cu pacientul ca să-l ajute în scopul recuperării neuromotorii. Ideea proiectului a venit de la neuroplasticitate, acea funcţie de a se recupera prin preluarea funcţiilor şi de reînvăţare a lor de alte părţi ale creierului.

În cazul unui pacient cu AVC, practic, creierul reînvaţă să mişte o mână, de exemplu, prin asocierea mişcărilor cu anumite senzaţii din creier. Folosind realitatea virtuală încercăm să păcălim creierul prin simularea mişcării. Practic, pacientul vede cu aceşti ochelari virtuali că îşi mişcă mâna mai mult decât o face în realitate şi atunci procesul de reînvăţare este mult mai rapid. Vrem să ajutăm pacientul să se recupereze şi acasă pentru că produsul nostru va avea două părţi: cea din spital şi cea de acasă. Exerciţiile de acasă sunt ajustate de medicul de la distanţă.

Sistemul de asistenţă în cancerul de col uterin este un proiect care ajută anatomopatologii în analiza lamelelor de teste luate de la paciente. Acum, timpul de analiză este de 30-40 de minute. Prin acest soft, anatomopatologul este direcţionat către o anumită zonă unde, eventual, sunt modificări ale celulelor. Timpul s-ar reduce la câteva minute, iar pentru pacient timpul de a afla rezultatul analizelor ar scădea sub 3 săptămâni, cât este acum.

Medicina computaţională, un domeniu nou

Acel domeniu situat la intersecţia dintre matematică, fizică, medicină, ştiinţa computerelor, care presupune simularea pe calculator a organelor anatomice. Simulare cu scopul de a înţelege apariţia anumitor patologii şi a îmbunătăţi anumite tehnici de tratament.

Medicina computaţională este deja folosită pentru crearea simulatoarelor chirurgicale după care învaţă medicii rezidenţi. La fel cum piloţii învaţă să zboare pe simulator.

Inovaţii în imagistică medicală şi tehnologii

Ideea e de a preveni bolile. Prevenţia vine cu scăderea costurilor în sănătate. De exemplu, primele semne ale diabetului apar cu foarte mulţi ani înainte ca boala să se manifeste. Primele semne ale diabetului apar la vasele de sânge de pe retină. Acestea sunt atât de fine încât un medic, chiar cu ajutorul microscopului le poate omite. Prin tehnicile de prelucrare de imagini şi de achiziţie, dezvoltate de curând, se face o scanare a retinei pacientului  şi prin pachete de software aceste vase debile pot fi detectate. Iar diabetul poate fi prevenit într-o fază în care poate fi tratat fără medicamente.

O nouă tehnologie pe modele cardiace, dar care e folosită deja pe creier, este RMN-ul de difuzie. Aceasta presupune vizualizarea fibrelor cardiace şi a muşchiului cardiac pentru a detecta primele semne ale apariţiei unui infarct miocardic. Proiectul este încă în fază de cercetare. La un miocard sănătos celulele au o anumită structură foarte bine definită. Când ele încep să-şi piardă această orientare foarte bine definită este primul semn că acel muşchi va suferi un infarct peste mulţi ani. Tot cu ajutorul acestui aparat se poate vedea şi efectul unui tratament post-infarct. La nivelul creierului se aplică deja, la nivelul inimii e mult mai greu pentru că inima e un organ într-o continuă mişcare şi atunci când se achiziţionează imaginea apare zgomot, imaginea e blurată şi avem nevoie de algoritmi care să scoată zgomotul din imagine.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: