Când microbii îşi rafinează atacul

Când microbii îşi rafinează atacul

Tot ce trebuie să ştii despre agenţii patogeni

Dezvoltarea tot mai inteligentă a microorganismelor le face rezistente în faţa tratamentelor, îmbolnăvirile cauzate de ele devenind un pericol real la nivel global. La această problemă am „contribuit” şi noi prin abuzul de antibiotice.

Ştiri pe aceeaşi temă

Aproape jumătate din europenii participanţi la un Eurobarometru recent au răspuns că „antibioticele sunt eficiente împotriva răcelii şi gripei". Este una dintre cele mai frecvente confuzii, care nu numai că duce la agravarea simptomelor şi la complicarea bolii, dar generează şi rezistenţa bacteriilor faţă de tratamentul antibiotic. Această greşeală derivă şi din asemănarea simptomelor infecţiilor virale cu cele ale celor bacteriene. Astfel, febra e un simptom comun în ambele tipuri de infecţii. Antibioticele trebuie prescrise numai în urma diagnosticului de infecţie bacteriană, pus în urma unor analize precum antibiograma.

În încercarea  de a supravieţui, virusurile umane se pot combina cu tulpinile care afectează animalele


Vaccinul contra răcelii, o iluzie

Cea mai comună infecţie virală, răceala obişnuită este produsă de peste 200 de virusuri diferite, jumătate din ele neputând fi identificate. De aceea, crearea unui vaccin împotriva răcelii este aproape imposibil de realizat. De altfel, răceala nu beneficiază de un tratament specific, folosindu-se în acest sens medicamente pentru reducerea simptomelor pe care le provoacă (roşu în gât, febră etc.). Spre deosebire de răceală, gripa este produsă de un singur virus (Myxovirus influenza), împărţit în trei tipuri (A, B, C), cu subtipuri care se modifică de la an la an.

Cum ne atacă virusurile

Pentru a se reproduce, virusul are nevoie de o celulă-gazdă, unde îşi eliberează materialul genetic. Apoi, enzimele celulei-gazdă contribuie la formarea altor particule de virus. Astfel, vor fi atacate şi alte celule sănătoase. În faţa acestui atac, se activează componentele sistemului imunitar, pentru a apăra organismul de „invadatori". Fiecare dintre componentele sistemului imunitar are misiuni specifice. Astfel, globulele albe vor produce anticorpi în momentul în care vor întâlni un „intrus" (antigen). Anticorpii pot reduce infecţiozitatea virală. Uneori, organismul poate elimina particulele virale din organism în 30 de zile de la inoculare, lucru posibil în cazul infecţiilor cu enterovirus, cu virusul rujeolei, al rubeolei, cu rotavirus, cu virusul herpes simplex şi cu virusul varicelo-zosterian.

Cancerul poate fi dat şi de virusuri


O persoană din 12 suferă de hepatită

În lume, o persoană din 12 are hepatită virală, iar mulţi dintre cei infectaţi nu ştiu acest lucru, arată statisticile. În România, două milioane de persoane au hepatită cronică, ţara noastră situându-se pe locul al patrulea în Europa în clasamentul deceselor cauzate de afecţiuni hepatice. Hepatita B poate fi prevenită prin vaccinare. La copii, imunizarea este obligatorie şi gratuită. Adulţii se pot imuniza contra cost, vaccinul oferind protecţie pentru zece ani. Pentru hepatita C nu a fost creat încă un vaccin.

Herpesul vine la pachet cu stresul şi cu frigul

Infecţia cu virusul herpetic este foarte contagioasă, manifestările acesteia fiind herpesul bucal (dat de Herpes simplex 1) şi cel genital (produs de Herpes simplex 2). Odată contractat, virusul rămâne în organism toată viaţa. Pe fondul scăderii imunităţii, favorizată şi de vremea rece, apar recidivele. Singura modalitate de prevenire a apariţiei leziunilor este păstrarea şi întărirea imunităţii.

Strămoşul HIV, mai vechi decât se ştia

Virusul imunodeficienţei simiene (SIV), presupusul strămoş al HIV, a apărut acum 75.000 de ani, se arată într-un studiu al cercetătorilor americani, apărut în revista „Science". Acest lucru ar putea însemna că HIV şi-ar putea păstra caracterul virulent destul de mult timp înainte de a deveni inofensiv, aşa cum este acum SIV pentru maimuţe, sunt de părere specialiştii de la Universitatea „Arizona". Virusul imunodeficienţei simiene s-a adaptat de la o subspecie de cimpanzei la oameni, devenind HIV1.

West Nile nu dă mereu simptome

În majoritatea cazurilor, infecţia cu West Nile nu dă simptome. În 20 la sută din cazuri, apar febră, dureri de cap şi slăbiciune, iar în situaţii grave pot surveni encefalita sau meningita, din cauza pătrunderii virusului în zona meningelui (membrana care înveleşte creierul) şi a lichidului cefalorahidian. În ţara noastră, până la 20 septembrie au fost confirmate 41 de cazuri de infecţii cu virusul West Nile şi s-au înregistrat patru decese.

HPV poate da şi cancer de piele

Virusurile papiloma umane (HPV), implicate în apariţia cancerului de col uterin, pot da şi cancer cu celule scuamoase (SCC), a doua cea mai comună formă de cancer de piele, au descoperit cercetătorii de la Şcoala de Medicină „Dartmouth" din New Hampshire, SUA. Prezenţa a trei tipuri de HPV creşte cu 44 la sută riscul de SCC, în timp ce coexistenţa a opt tipuri de HPV creşte cu 51 la sută probabilitatea de a face acest tip de cancer. În plus, cei cu epidermodisplazie veruciformă, boală rară de piele, au un risc mai mare de a contracta HPV.

Statistică: Anual, gripa afectează unul din zece adulţi şi unul din trei copii.

Leziunile produse de virusuri la nivelul mucoasei respiratorii favorizează suprainfecţiile bacteriene.


Specialistul nostru

Dr. Rodica Şerban
medic primar epidemiolog

Numărul virusurilor estimate a produce îmbolnăviri la om este în jur de 400. Faţă de agresiunea virală apar anticorpi neu­tralizanţi, specifici pentru fiecare tip de virus. Pentru anumite tulpini virale, imunitatea postvirală nu este nici puternică şi nici durabilă. Structura virusurilor este majoritar stabilă, virusurile gripale având din acest punct de vedere o mare variabilitate antigenică. Ea se întâlneşte frecvent (aproape anual) la virusurile gripale de tip A, nu atât de frecvent la virusurile gripale de tip B şi deloc la cele de tip C. Apariţia de noi tulpini de virus gripal îşi are explicaţia în circulaţia virusurilor gripale în populaţii cu structură imunologică diferită ori în anumite recombinări ce pot apărea între virusurile gripale animale şi cele umane.

Cum au reuşit bacteriile să «păcălească» antibioticele

Rezistenţa bacteriilor la tratamentul clasic impune crearea unor noi clase de antibiotice, mai agresive

Una dintre cele mai mari provocări ale lumii medicale este rezistenţa bacteriilor la tratamentul antibiotic. Din acest motiv, mulţi specialişti se grăbesc să afirme că era antibio­ticelor se apropie de sfârşit. Problema a fost readusă în discuţie odată cu depistarea unei bacterii care produce o enzimă (de tip New Delhi metalo-beta-lactamază). Enzima inactivează acţiunea unor antibiotice (precum penicilinele, cefalosporinele, carbapenemii) care se folosesc în prezent în cazul infecţiilor multirezistente. Mai mult, această enzimă se transmite şi altor bacterii, crescându-le rezistenţa, printre acestea numărându-se E.coli şi Klebsiella pneumoniae. Este unul dintre exemplele care arată capacitatea de adaptare a bacteriilor. Atunci când există mai multe tipuri de bacterii într-un mediu în care sunt prezente antibioticele, singurele care vor supravieţui sunt cele rezistente la respectivele medicamente. Prezenţa antibioticelor stimulează rezistenţa bacteriilor într-un mod asemănător felului în care prezenţa acestor microbi în organism stimulează imunitatea în încercarea de a-i elimina. Printre microbii care au reuşit să păcălească antibioticele se numără cei care cauzează pneumonie, meningită, otite medii, infecţii urinare şi dermatologice. Printre cauzele care au dus la apariţia rezistenţei bacteriilor se numără prescrierea greşită a antibioticelor, nerespectarea tratamentului antibiotic şi introducerea acestor medicamente în hrana animalelor ce ajung în consum.

Ce infecţii bacteriene pot fi prevenite prin imunizare

Ce infecţii bacteriene pot fi prevenite prin imunizare

Difteria - toxina difterică poate da complicaţii cardiace şi neurologice.

Tuberculoza - se manifestă prin febră, tuse, transpiraţii nocturne.

Haemophilius influ­enzae tip B - infecţia cu această bacterie poate produce meningită şi pneumonie.

Infecţiile pneumococice - infecţia cu pneumococ (Streptococcus pneumoniae) poate cauza otită medie, sinuzită, bronşită, meningită, pneumonie, bacteriemie.

Tetanosul - boala produce insuficienţă respiratorie, care poate duce la deces.

Tusea convulsivă - la copiii mici poate da asfixie, pneumonie, paralizie şi întârziere mentală.

5 locuri din casă preferate de microbi

1Periuţa de dinţi - mai ales dacă se află în apropierea toaletei, periuţa de dinţi devine sursă sigură de microbi. Şi asta din cau­ză că bacteriile din vasul de toaletă sunt propulsate la o distanţă de aproximativ doi metri atunci când este trasă apa.

2 Prosopul de baie - atât prosopul de bucătărie, cât şi cel de baie ar trebui schimbate la 48 de ore după prima utilizare, spălate la 60 de grade Celsius, dezinfectate şi uscate în aer liber.

3Frigiderul - există tipuri de bacterii care trăiesc şi se înmulţesc la temperaturi scăzute, precum cele din frigider.

4Maşina de spălat - rufele pot ieşi mai murdare decât au intrat în maşina de spălat. Şi asta din cauză că nu toate rufele sunt spălate cu apă fierbinte, care distruge microbii.

5Buretele de vase - bacteriile găsesc un loc propice de dezvoltare în mediul umed din bureţii de vase. Aceştia trebuie schimbaţi săptămânal.

Microbul care dă cancer de stomac

Aproximativ jumătate din populaţie este infectată cu Helicobacter pylori, bacterie prezentă la nivelul mucoasei stomacului. Infecţia cu acest agent patogen este asociată cu apariţia ulcerului, precum şi a cancerului de stomac. Helicobacter pylori se transmite prin contactul direct cu persoana contaminată sau prin consumul de apă infestată. Depistarea acestei bacterii se face prin detectarea antigenului în materiile fecale, prin testul respirator cu uree şi din sânge, prin testele serologice.

Pielea broaştei, armă antibacterii

Bacteriile rezistente la antibiotice ar putea fi eradicate cu ajutorul unor medicamente extrase din pielea de broască, arată un studiu realizat la Universitatea Emiratelor Arabe Unite. Specialiştii au cercetat aproximativ 6.000 de specii de broaşte şi au descoperit că în tegumentul acestora există peste o sută de substanţe capabile să distrugă bacteriile. În prezent, oamenii de ştiinţă lucrează la modificarea structurii acestor substanţe, astfel încât ele să poată fi folosite ca antibiotice.

Ştiai că...

... în timpul unui singur strănut al unei persoane gripate sunt aruncate în aer peste 100.000 de picături de salivă? Un astfel de strănut poate infecta mai mult de 150 de persoane aflate într-o zonă aglomerată.

... virusurile sunt mai mici decât bacteriile?

... una dintre complicaţiile gripei şi ale altor infecţii virale tratate cu aspirină (mai ales în cazul copiilor) este sindromul Reye, care duce la lezare cerebrală şi hepatică? În cazuri grave, sindromul Reye poate cauza moartea în câteva ore.

Peste 380.000 de europeni fac anual infecţii cu bacterii rezistente la antibiotice, iar 25.000 de persoane mor din cauza complicaţiilor.

Alarmant: Există germeni rezistenţi la toate antibioticele aflate în uz.


Specialistul nostru

Prof. dr. Ioan Fulga
Şeful Catedrei de Farmacologie Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila", Bucureşti

Dacă se administrează pe cale orală, antibioticele cu spectru larg distrug nu numai agenţii patogeni, ci şi flora intestinală. Ca urmare, intestinul va fi repopulat cu alţi microbi, ce produc îmbolnăvire dacă sunt patogeni. Dacă repopularea intestinului se face în timpul tratamentului, microbul va fi rezistent la antibioticul respectiv. Iar dacă repopularea se face în mediul spitalicesc, există riscul infectării cu microbi polirezistenţi, foarte greu de tratat.

Rezistenţa la antibiotice este cu atât mai frecvent întâlnită cu cât antibioticul a fost mai incorect utilizat în zona geografică respectivă. În acest caz, se apelează fie la alegerea unui antibiotic nou, care nu a mai fost folosit în zona geografică respectivă şi faţă de care microbii nu au devenit rezistenţi, fie se alege un antibiotic vechi, care nu a mai fost folosit de multă vreme, astfel încât rezistenţa a dispărut şi microbii au redevenit sensibili.



Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: