Când devine nociv consumul de alcool

Abuzul de alcool pe durate lungi duce la distrugerea ireversibilă a ficatului

Băut cu moderaţie, alcoolul nu dăunează persoanelor sănătoase. Totuşi, dacă se ajunge la dependenţă, alcoolul are efecte grave asupra întregului organism.

Atunci când alcoolul este consumat ocazional şi în cantităţi reduse, corpul găseşte relativ uşor resursele necesare pentru a contracara daunele produse de acesta.

Alcoolul devine însă o problemă când este consumat zilnic, în acest caz apărând dependenţa, resimţită atât fizic, cât şi psihic. Toate organele sunt afectate de excesul cronic de alcool, care creşte şi riscul de apariţie a cancerului orofaringian.

Ciroza, efectul consumului constant

Odată trecut în fluxul sanguin, alcoolul ajunge la ficat, la rinichi, la splină şi la creier. Printre cele mai afectate organe este ficatul, locul unde este metabolizat alcoolul. Consumul frecvent de alcool duce la încărcarea cu grăsime a celulelor hepatice, iar ţesuturile lezate de la nivelul acestui organ nu se mai pot reface.

Pe fondul malnutriţiei, apare ficatul gras alcoolic (steatoza hepatică), iar abuzul de alcool pe o perioadă de 10-15 ani are ca efect apariţia cirozei hepatice, complicaţiile date de aceasta (precum varicele esofagiene cu hemoragie) putând fi fatale.

Persoanele alcoolice se confruntă cu o serie de carenţe. Astfel, alcoolul sărăceşte organismul de vitamine şi de minerale, cărora le poate reduce şi absorbţia. Excesul de alcool este cauza celor mai multe pancreatite cronice.

Afectează vasele de sânge

Există convingerea populară că un păhărel-două ne „ţin de cald" iarna. Este adevărat că alcoolul poate da iniţial o senzaţie de căldură, ducând la dilatarea vaselor periferice. Totuşi, prin intensificarea circulaţiei periferice, cresc şi pierderile de căldură.

În plus, în cazul consumului frecvent de alcool, dilatarea vaselor arteriale este urmată de vasoconstricţie şi de creşterea tensiunii arteriale. Inima este, de asemenea, afectată, estimându-se că alcoolul este responsabil de 30 la sută din cazurile de cardiomiopatie dilatativă, afecţiune în cadrul căreia se produce slăbirea muşchiului inimii.

Dăunează creierului

Abuzul de alcool produce leziuni cerebrale ireversibile, epilepsie şi deteriorarea nervilor periferici. Sunt afectaţi centrii care coordonează percepţia, echilibrul, gândirea şi vorbirea, intoxicaţia alcoolică perturbând funcţiile pe care creierul le dirijează. La băutorii de cursă lungă, pot apărea tulburări psihice.

Vinul roşu, terapeutic dacă este băut cu moderaţie

Tot mai multe studii au arătat că un consum moderat de alcool poate avea efecte benefice. Este vorba mai ales de vinul roşu, ale cărui componente (printre ele, resveratrolul) au valoare antioxidantă dovedită. Cercetările au arătat că un consum moderat de alcool poate oferi protecţie cardiovasculară, creşte nivelul colesterolului „bun" şi reduce riscul de diabet. Unii medici sunt de părere însă că alcoolul este nociv chiar şi în cazul consumului ocazional.

Specialistul nostru
Dr. Marian Zota
medic specialist gastroenterolog
competenţe
în ecografie

Consumul de alcool poate fi excesiv în două moduri: ocazional, în cantităţi foarte mari, sau constant, în cantităţi mici. Consumul de alcool poate duce la suferinţe ale multor organe şi sisteme, precum sistemul nervos central şi cel periferic.

Inima poate dezvolta în timp suferinţă de tipul cardiomiopatiei dilatative cu insuficienţă cardiacă, asociată cu scăderea toleranţei la efort, cu apariţia edemelor şi a dispneei (respiraţie dificilă, lipsă de aer). Totuşi, cel mai frecvent suferă organele tubului digestiv.

Consumul cronic de alcool, dublat de tabagism sau de uzul de narcotice, este un factor major de risc pentru pancreatita cronică. Boala alcoolică a ficatului poate îmbrăca mai multe forme de la steatoză sau steatohepatită alcoolică şi ficat gras alcoolic, până la hepatită cronică etanolică şi mai departe la ciroză şi la cancer hepatic. 

Consecinţă

Ciroza hepatică poate apărea după 10-15 ani de exces zilnic de alcool.