Când alergiile pun viaţa în pericol

Există situaţii în care o banală pastilă contra durerilor de cap te poate trimite la urgenţă. Este vorba despre acele cazuri, deloc rare, de alergii la medicamente.

Ştiri pe aceeaşi temă

Extrem de imprevizibile, alergiile la medicamente îşi pot face simţită prezenţa în momente critice ale vieţii: după un accident, la administrarea tratamentelor de prim-ajutor, sau înaintea unei operaţii, în urma injectării. Este posibil ca reacţiile alergice să apară la prima administrare a unui tratament, la fel cum se poate întâmpla să se manifeste după mai multe utilizări ale medicamentului. Tot atât de neaşteptat este şi tipul reacţiei - printr-o simplă erupţie pe piele sau prin pierderea cunoştinţei.

Se pot confunda cu efectele secundare

În cazul medicamentelor, precauţiile sunt mai mari dacă persoana a mai avut reacţii alergice în trecut. Există însă şi unii factori de risc identificabili pentru dezvoltarea unui anumit tip de reacţie alergică şi în astfel de situaţii evaluarea alergologică poate duce la stabilirea unor măsuri de prevenţie sau unor tratamente care să reducă posibilitatea dezvoltării unui răspuns alergic. Dacă ne referim strict la alergiile la medicamente şi la substanţele utilizate în terapiile medicinale, acestea sunt de obicei complicate, pentru că pot fi confundate cu o simplă reacţie adversă la tratament sau este greu de identificat agentul declanşator, pentru că persoanei i s-au administrat simultan mai multe substanţe.

Aşa s-a întâmplat în cazul Georgetei Solomon care, în urmă cu 7-8 ani, în timpul unei intervenţii stomatologice care necesita anestezie, şi-a pierdut cunoştinţa. „«Mi-e rău, mi-e rău», îi spuneam medicului. Iar el îmi zicea să mă liniştesc şi că mă simţeam aşa probabil pentru că mi-era teamă de intervenţie. Până când n-am mai fost conştientă. Am dedus că este posibil să fiu alergică la anestezic, aşa că am mers şi m-am testat", povesteşte Georgeta Solomon. Şi-a făcut un test de transformare limfoblastică, iar acesta nu a identificat foarte clar ce substanţă declanşează reacţia alergică, ci doar ce anestezice au risc mai mare de alergie.

Reacţiile sunt neaşteptate

Cu toate că nu a mai avut nicio problemă timp de aproximativ cinci ani, Georgeta s-a confruntat din nou cu un şoc anafilactic într-un moment mai dificil al vieţii ei: când trebuia să nască, în timpul cezarianei. Şi-a avertizat medicii că este posibil să reacţioneze la anestezice, fără să poată preciza însă clar ce substanţă a generat şocul anafilactic înainte, iar anestezistul i-a făcut, din ce-şi aminteşte femeia, şi o epidurală, şi o rahianestezie. „Au văzut că îmi pierd cunoştinţa, că nu mai au cu cine să vorbească şi atunci au decis să-mi facă şi o anestezie generală. Când m-am trezit, după câteva ore, mi-au spus că am avut un şoc anafilactic, dar că naşterea propriu-zisă a decurs bine", îşi aminteşte Georgeta.

În prezent, ea urmează o serie de teste pentru a depista exact substanţa care a declanşat şocul anafilactic. „Pornind de la datele existente în literatura de specialitate, fentanilul este, cel mai probabil, cauza reacţiei manifestate de pacientă. Dar trebuie să vedem rezultatele analizelor pentru a decide dacă este vorba de o reacţie alergică sau despre o reacţie anafilactoidă nespecifică la opioide", explică medicul primar alergolog Camelia Berghea de la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia". Cu alte cuvinte, ea ar putea prezenta reacţii nealergice, dar cu manifestări similare alergiilor.

Reglementări: În prezent, în situaţiile de urgenţă, alergicii la medicamente nu au cum să-şi ateste alergiile.

Tratamentul este de durată

Chiar şi în cazul unei simple alergii la analgezice, cu manifestări uşoare, de tipul urticariei, se impun modificări ale stilului de viaţă şi tratamente de durată. În cazul lui Dragoş Z., urticaria cauzată de administrarea de algocalmin şi de aspirină s-a generalizat şi a devenit persistentă. „Am ajuns la doctor pentru că voiam să scap odată de urticarie. Cu toate astea, am scăpat definitiv de ea după aproximativ cinci-şase ani", declară Dragoş Z.

Există totuşi şi o latură a alergiilor benefică pentru persoana afectată. Este vorba despre faptul că, odată depistată o alergie, pe lângă tratamentul propriu-zis cu antihistaminice, se impune şi un regim alimentar care constă în evitarea alimentelor nesănătoase. „Mi-am schimbat modul de alimentaţie. Şi, chiar dacă nu-mi mai impune nimeni, m-am obişnuit să mănânc sănătos şi să evit alimentele prăjite sau grase", mărturiseşte Dragoş.

Pot fi depistate alte afecţiuni

Uneori, când nu poate fi depistată cu exactitate substanţa care declanşează alergiile, medicul recomandă analize amănunţite. Astfel, plecând de la diagnosticarea unei alergii, se poate depista o boală mai gravă, care nu se manifesta. Aşa s-a întâmplat în cazul lui M.P., care, pe lângă o alergie la aspirină şi un astm alergic, a descoperit, în urma analizelor, că suferă de hepatita C şi aşteaptă acum să înceapă tratamentul cu interferon.

În urgenţe, un plus de risc

Temerile alergicilor la medicamente sunt că, într-o situa­ţie de urgenţă, li se vor administra chiar substanţele periculoase. „În prezent nu există acte legale de care să ţinem cont într-o situaţie de urgenţă pentru a vedea dacă pacientul este alergic la medicamente. Însă ne luăm măsuri: nu administrăm medicamente cu potenţial alergen", a declarat Raed Arafat (foto), secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: