Cancerul şi demenţa par a se exclude una pe alta. Noi studii încearcă să afle de ce

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Bătrânii cu pierderi de memorie se pare că au un risc mai scăzut de a face cancer, potrivit studiilor. Oare care este explicaţia acestei excluderi dintre o boală cauzată de distrugere celulară (demenţă) şi una cauzată de înmulţire celulară (cancer)?

Pacienţii care suferă de boala Alzheimer au un risc mai scăzut de a face cancer, cu cel puţin 50%, iar cei care suferă de cancer au un risc scăzut de a se îmbolnăvi de boli neurodegenerative, ca Alzheimer, chiar şi cu 35%, notează „Medical News Today“, citând un studiu italian din 2013.

Un alt studiu din 2009 a luat în considerare 3.020 de persoane de peste 65 de ani, concluzionând că boala Alzheimer şi cancerul nu prea se întâlnesc simultan în acelaşi organism. „La adulţii de vârsta a treia, incidenţa bolii Alzheimer a fost asociată cu un risc redus de cancer, iar istoricul cancerului a fost asociat, de-a lungul timpului, cu o incidenţă mică de demenţă. Împreună cu alte studii care arătau o asociere inversă între cancer şi boala Parkinson, descoperirile noastre sugerează că bolile neurodegenerative au o legătură, chiar dacă inversă, cu incidenţa cancerului“, notau cercetătorii în raportul lor. 

Şi alte boli neurodegenerative au o legătură cu un risc scăzut de cancer. Un alt studiu a demonstrat că cei care suferă de scleroză multiplă nu doar că aveau un risc scăzut de a face cancer, dar, în special, riscul de cancer colorectal era foarte scăzut.

Dar de ce cancerul şi boala Alzheimer tind să aibă această asociere „inversă“, de ce par că se exclud una pe cealaltă? Oare caracteristicile unei boli protejează împotriva celeilalte? Sau poate că simptomele unei boli le maschează pe cele ale celeilalte, astfel fiind diagnosticată una singură.

„Cercetările au demonstrat că cei care suferă de boala Alzheimer au un risc scăzut de a face cancer, dar nu ştim motivul din spatele acestei legături. O posibilitate ar fi ca pacienţii cu demenţă să nu fie identificaţi cu cancer pentru că nu sunt capabili de a pune în cuvinte simptomele, de a da indicii îngrijitorilor, iar medicii se concentrează pe problemele cauzate de demenţă. Dar e doar o teorie, nu ştim de ce aceste boli nu prea apar împreună. Studiul pe care îl facem acum ne va ajută să lămurim această problemă“, mărturisea la începutul cercetării sale, dr. Julian Benito-Leon de la Spitalului Universitar din Madrid, Spania.

Ce s-a descoperit în studiul spaniolilor

Cercetarea condusă de dr. Benito-Leon, publicată în jurnalul „Neurology“, a implicat 2.627 de persoane de peste 65 de ani cărora li s-a testat memoria şi capacitatea de gândire. Participanţii au repetat testele trei ani mai târziu şi au fost urmăriţi de cercetători timp de 13 ani.

Participanţii la studiu au fost împărţiţi în trei grupuri: cei care prezentau un declin în testările cognitive, cei care prezentau o îmbunătăţire în testele cognitive şi cei situaţi la mijloc.

În timpul perioadei de studiu lungă de 13 ani, 1.003 participanţi au decedat. Dintre aceste decese, 34% erau încadrate în grupul celor care au suferit un declin al capacităţilor mentale, iar 66% erau în celelalte două grupuri. Dintre morţile înregistrate în cadrul grupului cu declin cerebral rapid, doar 21% au fost cauzate de cancer, comparativ cu 29% din decesele din cadrul celorlalte două grupuri.

Echipa de cercetători a spitalului a ajustat rezultatele, luând în considerare şi factori de risc cum ar fi fumatul, diabetul şi bolile de inimă, şi a descoperit că pacienţii din grupul cu declin cerebral rapid încă prezentau un risc de cancer cu 30% mai mic. 

Deşi acest nou studiu se adaugă celor foarte multe care au luat în considerare relaţia ciudată de excludere între bolile neurodegenerative şi cancer, din nou, concluziile nu au fost foarte clare.

Trebuie să înţelegem mai bine relaţia dintre o boală care cauzează distrugere celulară anormală (n.r. - demenţa) şi una care cauzează înmulţire celulară anormală (n.r. - cancer).  Cu numărul din ce în ce mai mare de pacienţi care suferă de cancer sau de demenţă, înţelegerea acestei asocieri ne poate ajuta să înţelegem şi să tratăm mai eficient ambele boli“, conchide dr. Benito-Leon pentru „Medical News Today“.


Citeşte şi:

Cancerul de intestin gros identificat la timp este cel mai uşor tratabil tip de cancer. La ce simptome trebuie să fim atenţi

Orice modificare în rutina organismului nostru ar trebui să ne pună pe gânduri. Analizele periodice şi consultarea medicului, mai ales când au loc mici sângerări rectale, constipaţie, diaree, crampe abdominale, oboseală inexplicabilă, greaţă şi vomă, ne-ar putea salva de o afecţiune îngrozitoare: cancerul intestinului gros.

Parkinson, boala bătrâneţii care loveşte şi la 20 de ani

Maladia neurologică Parkinson este considerată o afecţiune a oamenilor în vârstă, însă ea începe să se instaleze uneori mult mai devreme

Demnitate în demenţă? Povestea sătucului în care pacienţii îşi trăiesc viaţa cum vor ei, fără restricţii

O mică aşezare din Olanda este, în întregime, locuită de oameni în vârstă care suferă de demenţă. Acest orăşel poate oferi răspunsuri despre cum se poate descurca societatea cu cei bătrâni care suferă de degenerări cerebrale. În orăşelul respectiv nu există ieri şi nu există mâine, dar rezidenţii au mult mai multă libertate decât li s-ar permite într-un azil.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite