CAMPANIE Tu ştii ce mănânci: Oţetul, acidul care face minuni pentru sănătate
0
Dacă ar fi să descriem această licoare în câteva cuvinte, cu siguranţă printre ele ar fi: „acru", „salate", „remediu", „popular" şi „accesibil". Însă valenţele sale nutriţionale şi terapeutice îi prilejuiesc o caracterizare semnificativ mai bogată.
Asemănător vinului şi uleiului (untdelemnului), oţetul se găseşte menţionat în numeroase texte vechi, unele aparţinând Bibliei. Însă menţiunile referitoare la această licoare nu apar doar în cultura creştină, însuşi profetul Muhammad spunând: „Cel mai bun dintre condimente este oţetul". Iar reputaţia oţetului a călătorit în cele câteva mii de ani de când a fost descoperit pe întregul cuprins al planetei.
Oţetul se fabrică în două etape: mai întâi drojdiile transformă zahărul în alcool, apoi bacteriile contribuie la procesul de fermentaţie, transformând alcool în acid acetic. Oţetul utilizat în alimentaţie conţine apă şi acid acetic (cam 5 g la 100 g), acidul dându-i mirosul înţepător. Oţetul de mere, de exemplu, conţine şi mici cantităţi de potasiu şi de magneziu şi substanţe fitochimice benefice pentru sănătate.
Sortimentele de oţet variază ca aromă şi culoare în funcţie de tipul de alcool din care a fost obţinut. Cele mai rafinate oţeturi se fac, în general, din vinuri albe sau roşii în care se macerează ierburi aromatice, condimente sau fructe (tarhon, mărar, rozmarin, usturoi, boabe de piper, ardei iute, zmeură etc.).
Ce beneficii terapeutice aduce
Unele dintre întrebuinţările medicinale ale oţetului au fost reconfirmate de practică de-a lungul timpului sau chiar prin studii ştiinţifice ulterior, altele însă rămân sub semnul întrebării, fiind asociate cu riscuri serioase pentru sănătate.
Calmează pielea arsă de soare
Pulverizarea oţetului alb pe pielea înroşită de soare este o metodă simplă şi eficientă cu efect de calmare. De fapt, el produce o reechilibrare a pH-ului de la nivelul tegumentul şi răcoreşte pielea care dogoreşte. De asemenea, calmează durerile de cap provocate de expunerea la căldură.
Păstrează vasele de sânge „curate"
Mai multe studii de laborator au demonstrat că şobolanilor cărora li se administrat periodic acid acetic (principalul compus din oţet) le-a fost redus considerabil nivelul de grăsimi din sânge. În plus, s-a constatat prin măsurători progressive că şi nivelul tensiunii arteriale a subiecţilor s-a îmbunătăţit. De asemenea, s-a observat la subiecţi umani care mâncau frecvent salate drese cu ulei şi cu oţet că aveau un nivel mai bun al parametrilor care îi expuneau riscului de accidente vasculare.
Reglează glicemia
S-a observat, în cadrul mai multor studii, că utilizarea consecventă a unor cantităţi moderate de oţet (aproximativ 25 g de oţet de masă) la prepararea sosurilor pentru legume şi pentru carne are un efect de reducere cu 30% a indicelui glicemic al carbohidraţilor din alimentele consumate. Acelaşi efect s-a observat atât în cazul persoanelor sănătoase, cât şi în cazul celor cu diabet.
Favorizează senzaţia de saţietate
Există teorii care susţin calitatea oţetului de a grăbi senzaţia de saţietate şi, implicit, de a regla apetitul. Ba chiar şi metabolismul (arderea grăsimilor). Consumul zilnic a 15 ml (750 mg) de oţet este o metodă prin care poate fi combătută obezitatea şi sindromul metabolic (n.r. - manifestat la persoanele cu o circumferinţă mare a taliei şi cu un nivel mare al colesterolului, al trigliceridelor şi al glicemiei).
Are proprietăţi antibiotice
Calităţile antiseptice ale oţetului sunt recunoscute încă din vremea lui Hipocrate (460-377 î. Hr.), când gargarele cu oţet erau prescrise în cazurile de tuse rebelă.
Mai aproape de zilele noastre, cercetătorii de la Departamentul de Biotehnologie Alimentară din cadrul Institutului „Grasa" din Sevilia, Spania, au studiat activitatea antimicrobiană a câteva alimente, printre care şi oţetul. Alimentele au fost contaminate cu următoarele microorganisme: Staphilococcus aureus, Listeria monocytogenes, Salmonella enteritidis, Escherichia coli, Yersinia sp. şi Shigella sonnei. Mai exact, cu cele mai agresive bacterii. S-a observat că oţetul (soluţie de 5% acid acetic) a încetinit multiplicarea bacteriană, efect atribuit acidităţii sale.
Îmbunătăţeşte digestia
Motivul pentru care se recomandă să asociem carnea cu o salată dreasă cu oţet este acela că, în această combinaţie, ne vom bucura de o digestie mai bună. Însuşi marele Avicenna, în cartea sa „Canonul Medicinii" vorbea despre principiile terapeutice ale oţetului, printre care şi cel de tonic digestiv. De asemenea, practicile naturiste au arătat că soluţia de oţet cu puţină miere stimulează producţia de bilă.
Citeşte şi: Un nou scandal în jurul băuturilor Coca-Cola/Pepsi-Cola
Alte utilizări
Oţetul poate fi utilizat ca deodorant, datorită calităţii sale de a opri înmulţirea bacteriilor care favorizează apariţia mirosului neplăcut al transpiraţiei.
Soluţia de apă cu oţet (2-3 linguri de oţet la 2-3 litri de apă), folosită pentru clătirea părului, este o metodă excelentă pentru a descurca şi a reda strălucirea podoabei capilare. De asemenea, acidul acetic este folosit în formula şampoanelor pentru stimularea creşterii părului.
În amestec cu aspirina, este o soluţie naturală şi ieftină de a scăpa de negi.
O soluţie acetică de 3-5% este o metodă eficientă de screening în cancerul de col uterin. Cu ajutorul ei se identifică zonele de ţesut afectate prin infecţia cu virusuri Papiloma umane, care se albesc în contact cu soluţia de oţet.
Oţetul acţionează ca un antidot în cazul intoxicaţiei cu ciuperci.
Ştiai că...
...numele latin al oţetului este acela de vinum acer, adică „oţet înţepător"?
...în America de Nord, există un desert numit „plăcintă cu oţet" („vinegar pie"). Numele ei vine de la faptul că i se dă gustul specific cu câteva linguri de oţet?
... credinţa cum că oţetul poate şterge urmele consumului de cannabis, putând fi folosit pentru a curăţa aparatul urinar este falsă?
... oţetul balsamic, închis la culoare, obţinut din vin de Madena (Italia) este unul dintre cele mai scumpe din lume? El se îmbuteliază pentru a fi vândut la vechimi de 15-50 de ani. De obicei, este lăsat la învechit în butoaie de lemn, cel puţin zece ani.
...de multe ori, oţetul care se comercializeză în hipermarketuri este un oţet nefermentat cu condiment, ci produs din oţet acetic sintetic şi îmbunătăţit prin adăugarea de coloranţi, de arome, de zahăr şi de sare?
Ce potenţiale riscuri prezintă consumul
Există cazuri când tabletele pe bază de oţet obţinut din cidru de mere folosite pentru calmarea durerilor de gât au afectat ţesuturile de la nivelul esofagului. Iar asta s-a întâmplat pentru că, de multe ori, remediile naturiste de acest fel nu sunt obţinute respectând strict standardele de producţie, aşa cum se întâmplă în general în cazul medicamentelor alopate.
Alte „incidente" notate de-a lungul vremii în cazul consumului prelungit de oţet sunt hipocalcemia şi osteoporoza (pentru că oţetul favorizează eliminarea calciului), precum hiperrenimia (excesul de renină, o enzimă, în organism).
În unele cazuri, persoanele alergice la drojdii, mucegaiuri ori alimente fermentate pot dezvolta reacţii alergice, manifestate prin dureri de cap şi prin erupţii cutanate cu mâncărimi.
Se încarcă comentariile...
