Campania naţională de imunizare HPV, un eşec

Campania naţională  de imunizare HPV, un eşec

Pentru ca vaccinul să fie eficient, este necesară administrarea a trei doze

În multe judeţe ale ţării, mii de doze de vaccin pentru protecţia împotriva virusului papiloma uman au expirat în depozitele Direcţiilor de Sănătate Publică şi urmează să fie distruse. Vaccinarea fetiţelor de vârstă şcolară este posibilă la medicul de familie, campania Ministerului Sănătăţii aflându-se încă în desfăşurare. Cu condiţia ca vaccinul să fie în termen.

Ştiri pe aceeaşi temă

Potrivit datelor obţinute de la Direcţiile de Sănătate Publică, doar în judeţul Vaslui vor fi distruse 6.800 de doze de vaccin HPV distribuit în cadrul campaniei de imunizare iniţiate de Ministerul Sănătăţii. Cu toate acestea, „campania de imunizare HPV este încă în desfăşurare.

Vaccinurile expirate vor fi distruse, dar mai rămân doze de vaccin care vor putea fi folosite de persoanele doritoare", a precizat Oana Grigore, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii.

Însă campania de informare cu privire la importanţa vaccinării şi la eficienţa vaccinului în prevenirea unor forme de cancer a stagnat, site-ul www.informarehpv.ro nemaifiind adus la zi din anul 2009. De altfel, mulţi medici ginecologi şi oncologi consideră această campanie un eşec.

„Din păcate, campania de vaccinare HPV a Ministerului Sănătăţii a fost un eşec. Iar noi ne gândim acum că o parte dintre fetiţele care nu au fost vaccinate ne vor fi paciente peste câţiva ani", spune medicul primar oncolog Rodica Tudor de la Centrul de Diagnostic şi Tratament Euromedic Fundeni
.
Informarea, insuficientă

Motivul, după cum crede medicul Rodica Tudor, este că nu s-a pus un accent suficient de puternic pe campania de informare a publicului cu privire la agresivitatea virusului HPV şi la importanţa vaccinării în vederea reducerii incidenţei cancerului de col uterin şi a mortalităţii cauzate de această boală.

„Infecţia cu virusul papiloma uman este infecţia cu cea mai mare prevalenţă de pe tot mapamondul. Iar România se situează pe locul I în Europa la mortalitatea prin cancer de col uterin, o boală pusă pe seama infecţiei cu HPV", precizează medicul Rodica Tudor.

De ce este importantă vaccinarea devreme

Cancerul de col uterin face cele mai multe victime în rândul femeilor tinere. Dacă, de exemplu, o femeie de 25 de ani a fost depistată cu leziuni cervicale canceroase înseamnă că ea ar fi putut contracta tulpina oncogenă de virus papiloma uman în jurul vârstei de 18-19 ani sau poate chiar mai devreme.

„După aproximativ cinci ani de la contractarea tulpinii oncogene de HPV, pot apărea leziunile precanceroase. Iar într-un interval cuprins între 5 şi 15 ani, aceste leziuni se pot transforma într-o formă de cancer invaziv", semnalează medicul oncolog Rodica Tudor. Aşadar, este posibil ca virusul să fie contractat chiar de la primul contact sexual, ce are loc tot mai devreme în cazul adolescenţilor de astăzi. Astfel se explică de ce medicii recomandă vaccinarea înainte de începerea vieţii sexuale. Un alt motiv este că, după vaccinare, fetiţele dobândesc imunitate împotriva tulpinilor incluse în vaccin în 36 de luni.

Şi femeile active sexual îl pot face

Femeile active sexual pot face şi ele vaccinul. „Acum se poate face imunizarea gratuită HPV şi la vârsta adultă, cu recomandarea medicului de familie", completează medicul Cristina Şaptefraţi, medic primar obstetrică-ginecologie cu competenţe în gineco-onco-colposcopie la Institutul Oncologic „Prof. dr. Alexandru Trestioreanu" Bucureşti.

Condiţia cea mai importantă este ca persoana care se vaccinează să-şi fi făcut testele de sânge care să infirme prezenţa în sânge a uneia dintre tulpinile cuprinse în vaccin. Totuşi, profesorul doctor Adrian Streinu-Cercel, directorul Institutului de Boli Infecţioase „Prof. dr. Matei Balş", spunea la începutul campaniei naţionale de vaccinare HPV că „în doar 1% din cazuri o femeie poate fi infectată cu două tulpini de HPV ce implică risc ridicat de cancer de col uterin. Astfel, chiar dacă a fost infectată cu una dintre ele, vaccinul îi oferă protecţie împotriva celeilalte (în cazul vaccinului bivalent) sau celorlalte (în cazul vaccinul tetravalent)."

Factori de risc pentru cancerul de col

Printre factorii care predispun la apariţia cancerului de col se numără începerea vieţii sexuale înainte de 18 ani, infecţiile sexuale precum cele cu Chlamydia, virusul hepatitic B, infecţia cu HIV, precum şi rănile pe col care favorizează infectarea cu HPV.

Chiar şi fumatul poate determina mici leziuni la nivelul colului uterin care, în prezenţa unei tulpini oncogene de virus papiloma uman, va duce la cancer, arată studiile. Riscul poate fi înlăturat prin vaccinare, spun specialiştii. „Cele două vaccinuri de pe piaţă conţin două tulpini de virus, respectiv patru. Dar cele mai virulente tulpini ale virusului papiloma uman, 16 şi 18, care dau în jur de 80% din cancere, sunt conţinute de ambele vaccinuri", explică medicul primar obstetrică şi ginecologie Daniel Tutunaru.

Efectele pe termen lung sunt încă necunoscute

După vaccinare, majoritatea fetiţelor au dureri de cap ori stări de greaţă,Foto: Shutterstock

Medicii români ne asigură că vaccinarea împotriva tulpinilor de virus papiloma uman care conduc la cancerul de col uterin este sigură şi eficientă. Efectele secundare ale vaccinului sunt minore şi constau în înroşirea pielii la locul injecţiei şi în apariţia unei stări de frig ce dispare în scurt timp, spun ei. „Nu există contraargumente la vaccinare, iar beneficiile sunt incontestabile, fiindcă acest vaccin protejează de cancer", precizează medicul oncolog Dan Tutunaru. Singurele persoane care riscă atunci când fac vaccinul sunt cele care au alergie la componentele produsului şi ar putea face şoc anafilactic, crede medicul.

Totuşi, campaniile de vaccinare HPV nu au avut foarte mare succes nici în alte state ale lumii din cauza temerilor referitoare la efectele adverse şi din cauza ideii potrivit căreia, de fapt, vaccinurile disponibile în prezent nu sunt utile în cazul tuturor tulpinilor de HPV. Prin urmare, imunizarea nu ar fi atât de eficientă în prevenirea cancerului de col.

Reacţiile grave, puţine

Peste 12.000 de efecte adverse au fost raportate în cazul vaccinării HPV. 94% au fost uşoare şi au inclus dureri şi înroşirea zonei vaccinate, dureri de cap, stare de greaţă şi de leşin. În 6% din cazuri s-au înregistrat reacţii severe, cum sunt sindromul Guillian-Barre (boală autoimună care afectează sistemul nervos) şi cheaguri de sânge sau chiar decesul persoanelor vaccinate.

Potrivit specialiştilor Centrului pentru Controlul Bolilor din SUA (CDC), cheagurile de sânge apar la una din 500.000 de doze administrate. Trebuie ştiut însă că o persoană primeşte trei doze pentru a fi imunizată împotriva virusului papiloma uman. Un alt motiv pentru care vaccinurile HPV sunt controversate îl reprezintă faptul că ele nu ar fi fost testate pe fetiţe de 11 ani. De altfel, cea care a anunţat această problemă este medicul Diane Harper, cercetător implicat în testarea clinică a ambelor vaccinuri. Din acest motiv, nu se cunosc nici eficienţa vaccinării de la această vârstă şi nici efectele adverse pe termen lung ale imunizării.

Vaccinul modifică rezultatul testelor

Tot medicul Diane Harper a declarat, în nenumărate rânduri, că, de fapt, vaccinurile HPV nu protejează de infecţia cu virusul papiloma uman, ci influenţează rezultatele obţinute la testele Babeş-Papanicolau.

Potrivit cercetătoarei, pentru a preveni cancerul de col uterin şi pentru a evita şi reacţiile adverse implicate de vaccinurile HPV, cel mai indicat este să facem regulat testul Babeş-Papanicolau (o dată pe an), pentru a observa eventualele modificări la nivelul celulelor colului uterin. Apoi, este necesară testarea HPV, care la noi în ţară costă aproximativ 100 de euro şi nu este acoperită de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

HPV nu dă întotdeauna cancer

Un alt motiv pentru care n-ar trebui să se recomande vaccinarea universală HPV este că există situaţii în care virusul este anihilat de propriul sistem imunitar, spun specialiştii. De altfel, o femeie care contractează tulpini oncogene de HPV, fără a avea leziuni anterioare la nivelul colului uterin, fără a fi fumătoare şi fără a avea alte afecţiuni ce ar putea-o vulnerabiliza, va elimina virusul din corp în aproximativ doi-trei ani. Consecinţele sunt doar nişte leziuni uşoare, benigne ale colului.

"Într-adevăr, vaccinul nu pare deloc periculos, dar sunt insuficiente date pentru vaccinarea în masă a populaţiei. Una este să decizi pentru propria persoană şi alta pentru o populaţie întreagă."
prof. dr. Ioan Fulga
şeful catedrei de Farmacologie şi Farmacoterapie a Facultăţii de Medicină UMF „Carol Davila", Bucureşti

"Studiul care monitorizează efectele imunizării HPV a intrat în al şaptelea an şi nu există până acum nicio dovadă că vaccinarea ar fi riscantă."
dr. Dan Tutunaru
medic primar obstetrică
şi ginecologie



Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: