Calculii  biliari proveniţi din colesterol sunt mai frecvenţi. Ce alte tipuri mai sunt şi la ce complicaţii se poate ajunge

Calculii  biliari proveniţi din colesterol sunt mai frecvenţi. Ce alte tipuri mai sunt şi la ce complicaţii se poate ajunge

Riscul de apariţie a calculilor biliari este mai mare la femei

Calculii biliari proveniţi din colesterol sunt cei mai frecvenţi. Riscul de apariţie este mai mare la femei faţă de bărbaţi şi creşte odată cu avansarea în vârstă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Unul dintre efectele colesterolului mărit este formarea calculilor biliari. De altfel, aceştia sunt cei mai frecvenţi. ce alte tipuri mai există, cum se formează şi la ce complicaţii se poate ajunge explică dr. Elena Ciupercă, medic primar gastroenterologie la Clinica DigestMed.

„Colecistul este un organ cu perete muscular localizat în partea superioară a hemiabdomenului drept, imediat sub ficat. El este conectat de ficat şi de intestinul subţire prin tuburi mici numite ducte biliare“, afirmă dr. Ciupercă.

Rolul colecistului este să depoziteze şi să concentreze bila, un fluid verde-maroniu produs de către ficat. „Între mese, colecistul este relaxat şi permite acumularea şi concentrarea bilei.  Cu ocazia meselor, colecistul se contractă şi evacuează bila în intestin, aceasta având un rol important în digestia şi absorbţia grăsimilor şi a vitaminelor liposolubile“.

Concreţiuni solide care se formează în colecist

„Calculii biliari sunt concreţiuni solide care se pot forma în colecist în majoritatea cazurilor, dar şi în ductele biliare intrahepatice sau extrahepatice“.

Dimensiunile variază , putând fi foarte mici sau ocupând întregul colecist. „În funcţie de compoziţia chimică şi aspectul macroscopic calculii biliari se clasifică în calculi de colesterol  -  conţin majoritar cristale de colesterol monohidrat - 75% din cazuri, calculi pigmentari – conţin predominant bilirubinat de calciu , pot fi negri sau maronii – 24,5% din cazuri si calculi rari  - conţin carbonat de calciu sau acizi graşi şi calciu“.

Cei mai frecvenţi calculi biliari - calculii de colesterol apar atunci când bila devine „supersaturată“ în colesterol, care nu mai poate fi solubilizat de sărurile biliare şi fosfolipide, frecvent în asociere cu o reducere a motilităţii colecistului care favorizează staza la acest nivel, mai spune medicul primar Elena Ciupercă.

„Ca şi consecinţă, cristalele de colesterol precipită, iar prin aglomerarea şi creşterea cristalelor precipitate apar calculi“.

Factori implicaţi în apariţia calculilor

Există cu siguranţă factori genetici implicaţi în apariţia calculilor de colesterol, aceştia fiind de 3 ori mai frecvenţi în familiile persoanelor cu calculi biliari. „De asemenea, factorii genetici explică frecvenţa crescută a calculilor biliari la indienii Pima - care au cea mai mare prevalenţă a calculilor biliari în lume, 48% - precum şi la alţi indieni nord sau sud americani“.

Riscul de apariţie a calculilor biliari este mai mare la femei  - dublu faţă de bărbaţi - şi creşte cu avansarea în vârstă. „Astfel prevalenţa calculilor biliari este de 5 -20% între 20 şi 55 ani, şi de 25-30% după vârsta de 50 ani. Iar dupa vârsta de 70 ani se apropie de 50%. Vârstnicii au de asemenea un risc mai mare de complicaţii şi rate mari de mortalitate în urma intervenţiei chirurgicale“.

Alti factori de risc pentru aparitia calculilor biliari sunt: dieta de tip occidental - hipercalorică, bogată în colesterol, acizi graşi saturaţi, carbohidraţi rafinaţi, sare şi săracă în fibre; sarcina- ca urmare a nivelurilor crescute de estrogeni în timpul sarcinii creşte secreţia de colesterol în bilă, care devine supersaturată în colesterol. În plus, este afectată şi motilitatea colecistului.

„Se mai adaugă scăderea rapidă în greutate - 25 % din persoanele care urmează restricţii dietetice stricte şi până la 50 % din persoanele obeze care suferă o intervenţie chirurgicală bariatrică dezvoltă calculi biliari; diverse medicamente: contraceptivele orale, substituţia cu estrogeni la femei postmenopauză, octreotidul, antibiotice ca ceftriaxonă, medicamente hipolipemiante - clofibratul“.

Anomaliile ale lipidelor serice - nivelul crescut al trigliceridelor serice , nivelul scăzut al HDL colesterolului; obezitatea; diabetul zaharat; leziunile medulare - posibil ca urmare a tulburărilor de motilitate a colecistului, precum şi afecţiuni ale intestinului subţire terminal - de exemplu, boala Crohn - acesta fiind segmentul de reabsorbţie a sărurilor biliare. „Afectarea lui duce la pierdere crescută a sărurilor biliare în fecale, cu scăderea nivelului  sărurilor biliare şi creşterea relativă a concentraţiei de colesterol în bilă“.

Statinele protejează de calculi

„Factorii care protejează împotriva apariţiei calculilor biliari sunt statinele, vitamina C şi consumul de cafea“, mai spune dr. Elena Ciupercă.

Boala este asimptomatică pentru majoritatea persoanelor cu calculi biliari. „Totuşi, aproape o treime dintre pacienţi au simptome sau complicaţii. Simptomul cardinal determinat de calculi biliari este colica biliară. Ea e definită prin durere în cadranul superior drept al abdomenului, care iradiază frecvent în spate sau în umărul drept, însoţită sau nu de greaţă sau vărsături“. Colica biliară se produce, de regulă, când colecistul conţinând calculi se contractă ca răspuns la o masă bogată în grăsimi. „Ca urmare calculul/calculii pot să ajungă să blocheze calea de evacuare a colecistului. Pe măsură ce colecistul se relaxează, în orele ce urmează mesei, durerea biliară dispare. După primul episod de colică biliară, riscul ca aceasta să se repete este mare, de 40-50%. De asemenea la persoanele simptomatice cu calculi biliari există un risc de complicaţii de 1-2 % pe an. Totuşi, 30 % din cei care au un prim episod de durere biliară nu vor mai avea simptome în viitor“.

Ce complicaţii pot să apară secundar prezenţei calculilor

„Colecistita acută, adică inflamaţia acută a colecistului este cea mai frecventă complicaţie a calculilor  biliari. Ea se produce, de regulă, când un calcul blochează calea de evacuare a colecistului şi se manifestă cu durere şi sensibilitate la nivelul cadranului superior drept al abdomenului, febra şi creşterea numărului de leucocite în sânge. În jumătate din cazuri se poate rezolva spontan, fără intervenţie chirurgicală. Totuşi, în 17% din cazuri pot apărea complicaţii cu risc vital - colecistita gangrenoasă, empiem colecistic şi chiar perforaţie localizată sau liberă, cu peritonită. Tratamentul constă în administrare intravenoasă de fluide şi electroliţi, antialgice, antibiotice şi intervenţie chirurgicală“.

O altă complicaţie este coledocolitiaza - calculii se pot forma sau pot migra din colecist în calea biliară principală - coledoc. „Uneori, aceştia pot bloca evacuarea căii biliare principale în intestin, ceea ce poate duce la: icter- coloraţia galbenă a pielii şi mucoaselor; la colangita acută – infecţia ductelor biliare, manifestată prin durere, febră şi icter“. Tratamentul necesită îndepărtarea calculului din calea biliară principală, de regulă endoscopic, prin ERCP şi administrare de antibiotic cu spectru larg. „O altă complicaţie este pancreatita acută – inflamaţia acută a pancreasului, care se manifestă prin durere severă în abdomenul superior“.

Ecografia, investigaţia care pune în evidenţă boala

Calculii biliari se diagnostichează cu uşurinţă în timpul ecografiei abdominale. „Calculii la nivelul căii biliare principale pot fi mai dificil de pus în evidenţă ecografic şi să necesite pentru diagnostic ecoendoscopie sau colangiografie prin rezonanţă magnetică“.

Tratamentul calculilor biliari se indică la persoanele simptomatice, cu una sau mai multe colici biliare în istoric. „Pentru calculii cu dimensiuni până la maximum 10 milimetri în condiţiile unui colecist funcţional şi fără depunere semnificativă de săruri de calciu se poate încerca terapia de disoluţie orală, de obicei cu acid ursodeoxicolic, care este eficient în 20-70% din situaţii“.

Există însă un risc de recurenţă de 50% în 5 ani, avertizează medicul. „Pentru persoanele simptomatice care nu beneficiază de terapie de disoluţie orală indicaţia este de colecistectomie, adică îndepărtare chirurgicală a colecistului. Intervenţia chirurgicală nu este indicată de obicei la persoanele asimptomatice, întrucât la 90% din acestea manifestarea iniţială este reprezentată de colica biliară şi nu de o complicaţie. Situaţiile când excluderea chirurgicală a colecistului este luată în considerare la persoane asimptomatice sunt: persoanele cu transplant de inimă sau plămâni, din cauza riscului mare de complicaţii, anumite grupuri de nativi americani din cauza riscului mare de cancer de colecist asociat prezenţei calculilor şi copiii, care au risc mai mare de complicaţii“, conchide dr. Elena Ciupercă.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: